Președintele Vladimir Putin a cerut vineri, la o reuniune cu șefii armatei și cei ai industriei militare, neutralizarea eficientă a tuturor ameninţărilor la adresa securităţii Rusiei, inclusiv a celor generate de sistemul antirachetă al NATO.
În acest scop, el a anunțat că Moscova va dezvolta noi arme și tehnologii care vor ajuta forțele armate ruse să asigure echilibrul strategic la nivel global.
„Vom continua să facem tot ce este necesar pentru a menține echilibrul strategic al puterii”, a spus el, citat de AP, adăugând că echilibrul a fost factorul determinant care a împiedicat un conflict militar major între Rusia și SUA ca puteri militare și nucleare în timpul Războiului Rece.
„Sarcina noastră este de a neutraliza eficient toate ameninţările militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv pe cele asociate sistemului de apărare antirachetă (al NATO – n.red.), implementării conceptului atacurilor strategice globale şi războaielor informaţionale”, a declarat Putin vineri, la Soci (oraș rus de la Marea Neagră), unde s-a întâlnit cu șefii armatei și ai industriei de armament.
El a avertizat că toate puterile mondiale își concentrează toate resursele în prezent, folosind cele mai avansate cunoștințe științifice, pentru dezvoltarea armelor. Acestea includ tehnologii laser, tehnologii hipersonice și tehnologii din industria roboticii și computerelor.
Și Rusia desfășoară o astfel de cercetare a mai spus președintele Vladimir Putin.
Putin nu a detaliat subiectul noilor programe de armament, dar oficiali militari au spus că Moscova dezvoltă noi componente pentru rachete, sisteme anti-rachetă și arme cu laser.
Anunțul vine în contextul insistențelor lui Donald Trump ca statele din NATO să-și respecte obligația de alocare a 2% din PIB pentru armată și în pofida problemelor economice cu care se confruntă Rusia.
Secretarul general al NATO a discutat cu Donald Trump despre importanța creșterii cheltuielilor cu apărarea în statele membre
Tot vineri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut „o bună discuție” la telefon cu președintele ales al SUA, Donald Trump, despre viitorul Alianței și importanța „unei creșteri a cheltuielilor de apărare” ale statelor aliate.
Stoltenberg l-a „felicitat pentru victorie și a spus că este nerăbdător să lucreze cu el și cu echipa sa însărcinată cu securitatea națională”, a indicat NATO într-un comunicat.
„Amândoi au subliniat importanța ca NATO să se înscrie într-o traiectorie de durată” și au evocat politica Alianței în acest „nou mediu de securitate” marcat de amenințarea teroristă, se mai menționează în text.
Stoltenberg a postat și pe Twitter un mesaj în care afirmă că a discutat cu interlocutorul său despre importanța „unei creșteri a cheltuielilor de apărare” ale statelor membre NATO.
În prezent numai cinci dintre cei 28 de membri ai NATO (SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia și Estonia) alocă apărării un buget de cel puțin 2% din PIB, procent ce reprezintă pragul minim cerut de Alianță.
Într-un interviu acordat în luna iulie publicației The New York Times, la o întrebare legată de acțiunile amenințătoare ale Rusiei la adresa țărilor baltice, Trump a răspuns că, dacă Rusia le va ataca, atunci el va decide să le vină în ajutor numai după ce va analiza dacă aceste națiuni „și-au îndeplinit obligațiile față de noi”.
