Preşedintele Israelului, Shimon Peres, l-a primit luni, la reşedinţa prezidenţială, pe preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a felicitat, potrivit Agerpres, “pentru îmbunătăţirea situaţiei economice şi pentru locul important pe care România îl ocupă în NATO şi UE”.
Shimon Peres a arătat că Israelul se află în mijlocul unor negocieri de pace. “Este o pace care nu este uşor de obţinut. Sunt aici interese deosebite. (…) Noi avem interesul să fim un Orient Mijlociu liniştit, prosper. Vom depune toate eforturile pentru a ajuta regiunea să iasă din sărăcie, să ajungă la modernizare. Cred că şi în acest subiect avem vederi comune”, a declarat preşedintele Israelului.
După ce a vorbit despre bunele şi vechile relaţii bilaterale, Traian Băsescu a spus: “Suntem susţinători ai iniţiativei lui John Kerry şi avem convingerea că Israelul va face tot ce ţine de el pentru a asigura poporului lui şi regiunii pacea. Cred că nu este lucru mai important pentru un politician ca, la un moment dat, să spună poporului: eu v-am adus pacea! Sigur, pacea nu se obţine uşor. În Europa s-a obţinut cu sacrificii uriaşe, chiar cu sacrificii de suveranitate a statelor europene. Marele compromise franco-german au asigurat pacea Europei, o pace care are 70 de ani şi care n-a mai fost întâlnită în Europa. Compromisul franco-german poate fi o lecţie şi pentru această regiune.”
Preşedintele Traian Băsescu a început duminică o vizită de stat în Israel şi Teritoriile Palestiniene. Programul de luni conţine întâlniri cu oficiali israelieni, ziua de marţi fiind dedicată întâlnirilor cu oficiali palestinieni şi cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti.
În urmă cu o săptămână, Traian Băsescu a primit vizita Victoriei Nuland, adjunctul secretarului de stat american John Kerry.
Negocierile de pace văzute de analiștii români
Specialiştii în probleme de politică externă consultaţi de cursdeguvernare.ro sunt de părere că România poate juca un rol important în impulsionarea negocierilor de pace israeliano-palestiniene.
Principalul obstacol în perfectarea acestui acord îl constituie, paradoxal, chiar motivul pentru care acesta ar trebui încheiat – instabilitatea accentuată din zonă.
Emil Hurezeanu: România poate interveni calificat în procesul de pace: are o relație privilegiată cu SUA și relații de calitate cu statele arabe
Emil Hurezeanu, analist de politică externă, este de părere că implicarea României în procesul de pace poate fi una consistentă.
“Relaţia bilaterală cu statul Israel este foarte strânsă şi o astfel de vizită, a doua în două mandate, are o faţă nevăzută mai importantă decât faţa văzută.
Să ţinem cont de relaţia privilegiată a României cu SUA, dar şi de calitatea relaţiilor pe care România le are cu statele arabe. Ajungem la concluzia că suntem, în condiţiile în care Turcia are probleme, statul cu cea mai importantă relevanţă geostrategică din vecinătatea Israelului.
România este parte componentă a scutului anti-rachetă. România are relaţii interesante şi cu Siria, la fel şi Israelul. Dacă punem toate aceste date împreună, dacă adăugăm şi anumite intervenţii ale secretarului de stat Kerry la oficiali români înainte de această vizită, există posibilitatea ca România să intervină în mod calificat pentru mesaje şi adaosuri la propunerile de pace.”, a declarat Emil Hurezeanu.
“Situaţia regională este însă atât de complexă încât nu cred că un acord final ar putea să prevadă revenirea la graniţele din 1967”, spune Emil Hurezeanu.
Valentin Naumescu: România se poziționează pe direcția corectă
Valentin Naumescu, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai, Departamentul Relaţii Internaţionale şi Studii Americane, consideră că planul de pace american este “direcţia care trebuie urmată”.
“Toată lumea de bună credinţă speră să existe rezultate favorabile ale negocierilor. Până acum nimeni nu a fost dispus la compromis, dar pare că lucrurile se schimbă. Sigur, negocierile sunt foarte sensibile, mai ales din punct de vedere al volatilităţii situaţiei politice. Până acum însă, majoritatea declaraţiilor politice sunt favorabile.
Poziţionarea României în această chestiune de politică externă este una corectă, aceasta este direcţia care trebuie urmată”, a declarat Valentin Naumescu.
Contextul
După cinci luni de întâlniri formale şi contraproductive, atmosfera din jurul negocierilor secrete israeliano-palestiniene devine serioasă, cel puţin din partea israeliană, notează publicaţia britanică The Times.
Sursa efervescenţei o constituie decizia administraţiei Obama de a pune pe masa negocierilor un document care articulează punctele sensibile ale relaţiilor israeliano-palestiniene şi care stabileşte, foarte important, un termen limită pentru stabilirea unui acord- aprilie 2014.
“Până acum câteva săptămâni, părţile implicate stăteau la masa tratativelor, dar nu purtau negocieri în adevăratul sens al cuvântului. Fiecare părea să repete doar propria poziţie în legătură cu oricare dintre subiecte, nimeni nu ceda nimic, nimeni nu primea nimic”, a declarat pentru The Times Michael Herzog, general în retragere, fost participant la precedentele negocieri de pace şi actual consultant al premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru actualele negocieri.
“Cred că Statele Unite au înţeles că felul în care se purtau discuţiile nu ducea nicăieri şi nimeni nu îşi dorea ca după nouă luni de tratative să nu ajungi la un rezultat. După decizia de a înainta o propunere americană de document-cadru al negocierilor, negociatorii au înţeles că nu mai suntem în faza discuţiilor fără sfârşit”, a explicat Michael Herzog.
Această realitate este exprimată şi la nivel politic în Israel. Ministrul israelian de finanţe, Yair Lapid, transmitea săptămâna trecută propriului partid (Yesh Atid, formaţiune politică de centru, a doua ca importanţă din coaliţia de guvernare): “Avem o oportunitate reală, pe care nu trebuie să o ratăm, să ajungem la un acord de pace. Îl susţinem pe premierul Netanyahu în demersul său şi dorim să depună toate eforturile să fructifice această oportunitate.”
În aceeaşi zi, ministrul de Externe Avigdor Lieberman (al cărui partid naţionalist Yisrael Beiteinu este aliatul Likud, partidul lui Benjamin Netanyahu) s-a transformat din critic al negocierilor în suporter al viziunii americane. Avigdor Lieberman a caracterizat propunerile americane drept cele mai avantajoase la care se poate aştepta statul Israel. “Orice altă propunere internaţională va fi mai proastă”, spunea ministrul de Externe.
Punctele-cheie ale acordului de pace
Textul acordului-cadru propus de Statele Unite este secret. În ciuda eforturilor depuse de Secretarul de Stat John Kerry pentru a păstra confidenţialitatea negocierilor, The Times dezvăluie viziunea americană asupra “punctelor cheie” din preconizatul acord de pace.
Conform The Times, acordul ar urma să permită o anumită prezenţă militară israeliană pe malul stâng al Iordanului chiar şi în condiţiile unui stat suveran Palestinian. De asemenea, Organizaţia Pentru Eliberarea Palestinei ar urma să recunoscă existenţa caracterului evreiesc al statului Israel, declaraţie asupra căreia insistă premierul Benjamin Netanyahu.
În schimbul acestor două concesii, partea israeliană ar urma să accepte revenirea la graniţele din 1967, an în care forţele armate israeliene au ocupat Cisiordania şi Fâşia Gaza.
Revenirea la graniţele din 1967- cu amendamentul unor schimburi de teritorii în baza cărora Israel ar urma să îşi păstreze cele mai mari colonii, ar conduce, foarte probabil, la tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernământ în Israel şi la atacuri din partea liderilor religioşi.
