Preţurile la petrol au crescut la cel mai înalt nivel din ultimele nouă luni, pe fondul îngrijorării că violenţele din Irak vor afecta stocurile mondiale.
Cotaţia barilului de ţiţei Brent cu livrare la termen a crescut cu 3%, la 113,27 de dolari, in timp ce ţiţeiul cotat în SUA a câştigat mai mult de 2%, ajungând la 106,71 dolari barilul, cea mai mare cotaţie din septembrie anul trecut şi până acum. Petrolul se apropie acum de cotaţia pe care a avut-o în timpul Primăverii Arabe.
„Irakul devine un coşmar. Riscul este ca această situaţie să contamineze întreaga regiune. Economiile noastre sunt acum prea slabe pentru a plăti 120 de dolai pe barilul de petrol, iar unui preţ de 140 de dolari nici măcar nu i-ar putea face faţă„, este analiza pe care o face Chris Skrebowski, fost editor al Petroleum Review, pentru The Telegraph.
Irakul este al doilea mare producător de petrol din OPEC, chiar dacă producţia sa zilnică a scăzut din februarie cu 8 procente, la 3,3 milioane de barili pe zi, după sabotajul la conducta Kirkuk-Ceyhan.
„Redresarea economică ar putea fi întreruptă, iar unele regiuni ar putea chiar aluneca în recesiune din nou”, estimează un analist de la Saxo Bank, Ole Hansen. Iar asta s-ar întâmpla dacă preţul pe baril ar creşte cu 20 de dolari.
Ministrul irakian al Energiei a dat asigurări că cea mai mare parte a cantităţii de petrol extrasă din Irak provine din regiuni „foarte, foarte sigure”, din sudul şiit al ţării. A insistat şi asupra faptului că Irakul va respecta angajamentul de a pompa 4 milioane de barili pe zi până la sfârşitul anului..
Însă asigurările sale nu sunt în măsură să liniştească pieţele, în condiţiile în care forţele de securitate irakiene dispar în faţa extremiştilor sunniţi ai grupării Statul Islamic în Irak şi Levant (ISIL), care controlează tot mai multe oraşe din nordul ţării şi se apropie de capitală.
Jihadiştii ocupă oraşul Tikrit, oraşul natal al fostului dictator Saddam Hussein – unde li sau alăturat foşti membri ai Partidului Baath al acestuia şi fideli a fostului lider irakian – şi se aflau joi la 90 de kilometri de capitală.
Autorităţile irakiene au pierdut controlul asupra oraşului Fallujah, oraş care fusese capturat de trupele americane şi britanice acum un deceniu, în urma celei mai sângeroase şi cu cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti de la războiul din Vietman până atunci.
Pierderea controlului asupra acestei localităţi ridică semne de întrebare asupra oportunităţii cheltuirii a un trilion de dolari (o mie de miliarde) pe „aventura militară” americană din Irak.
Pe de altă parte, regiunea din nord, Kirkuk, bogată în petrol, a fost lăsată de armata irakiană în mâinile kurzilor, punând sub semnul întrebării unitatea statului irakian.
ISIL a bombardat deja şi regiuni sudul ţării şi există un risc real de atac asupra infrastructurii energetice. Acesta se adaugă pericolelor din nord: câmpurile petrolifere West Tikrit şi Ajul pot fi oricând ţinta unor sabotaje şi raiduri ale islamiştilor.
Autostrada care leagă Basra de Bagdad a devenit nesigură, astfel încât orice vehicule care transportă ţiţei în nordul ţării sunt în pericol şi vulnerabile unor atacuri cu bombă. În plus, Guvernul pretinde că a împiedicat un atac asupra celei mai mari rafinării a ţării, de la Baij.
Situaţia din Irak riscă să se trasforme într-un război între sunniţi şi şiiţi în Orientul Mijlociu, susţin mai mulţi analişti. Iar asta ar pune sub semnul întrebării structura furnizării globale de petrol în următorul deceniu.
Agenţia Internaţională pentru Energie mizează pe Irak să furnizeze, până la sfârşitul acestui deceniu, 45% din cantitatea de petrol suplimentată graţie cererii din China şi India. Dar pentru a putea face asta este nevoie de vaste investiţii, puse sub semnul întrebării dacă ţara cade într-un război civil interreligios.
Situaţia din Irak are loc într-o perioadă în care Libia este aproape paralizată: conflictele de acolo au făcut ca producţia zilnică de petrol să fie mai mică de 200.000 de barili, adică o cincime din potenţial.
Agenţia Internaţională pentru Energie a cerut OPEC creşterea producţiei cu 900.000 de barili pe zi, chiar înainte de violenţele din Irak. Însă acesta a decis miercuri să menţină cotele neschimbate, la 30 de milioane de barili pe zi. Majoritatea membrilor OPEC au nevoie ca pretul barilului să rămână în jurul a 100 de dolari, pentru a-şi acoperi bugetele.
Pe de altă parte, Elizabeth Stephens, de la Jardine Lloyd Thompson, afirmă că jihadiştii de la ISIL se finanţează prin livrarea de petrol din câmpurile petrolifere din Siria, pe care le controlează, regimului Assad. Obţin astfel 18 milioane de dolari în fiecare lună.
