Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

Viermele din creșterea economică. Manipulare, minciună sau incompetență?

de Cristian Grosu , 15.10.2018

Creșterea economică a României a fost pe trimestrul II din 1018 de 4,1%. O atestă toate datele agregate de cursdeguvernare.ro din toate sursele oficiale. O atestă și cele două rânduri de date provizorii, emise în ultima lună.

Maniera de ”construcție” a acestei creșteri economice conține, însă, câteva date suspecte de-a binelea, iar autoritățile care fac bugete și ar trebui să răspundă ce se întâmplă de fapt și la ce să ne așteptăm. Să-și răspundă, într-o primă fază, cel puțin, pentru ele însele.

Iată anomaliile:

Prima variantă provizorie datează din 7 septembrie și arată o creștere a PIB egală cu cea declarată de autorități: 4,1%.

Structura creșterii anunțate pe 7 septembrie arată așa:

4,1% se construiește astfel:

  • partea care vine din consumul populației este de + 3,3%.
  • partea de stocuri aduce un + 3%.
  • partea de investiții aduce -1,1% (da, minus, ”investițiile” trag creșterea PIB în jos)
  • partea de exporturi aduce un -1,3% (da, minus și la exporturi, că așa stau lucrurile cu competitivitatea).

În mod surprinzător, în mai puțin de o lună aceste cifre s-au schimbat fundamental:

Pe 10 octombrie apare cea de-a 2-a variantă provizorie:

Creștere tot de 4,1%, dar sursele ei arată, de această dată astfel:

  • partea care vine din stocuri trece pe primul loc, cu un spectaculos salt de la 3% la 3,7%
  • partea care revine consumului populației scade spectaculos: de la 3,3% la 2,5%
  • minusurile care vin din investiții și cele din export se păstrează (-1,1% respectiv -1,3%)

Jocul cu ”stocurile”

O modificare a datelor oficiale atât de mare la capitolul stocuri, petrecută în doar 3 săptămâni, ridică problema în ce măsură acestea chiar fluctuează.

O privire în anii precedenți ne fac să ne întrebăm dacă datele nu sunt făcute ”din pix” :

În T2 din 2018 stocurile au avut spectaculosul aport de + 3,7% la o creștere PIB de 4,1%,
în timp ce în T2 din 2017 au avut un aport de +1,5% la o creștere PIB de 6,1%.

În toți anii precedenți (până în 2013 până unde am făcut verificările), stocurile au avut un aport negativ la creșterea PIB în T2.

Problema

De fapt, problemele:

1-, Ce e real și ce nu e real în creșterea PIB, dacă datele oficiale se schimbă atât de radical în interiorul aceleiași creșteri în doar câteva săptămâni? Date ”produse” de aceiași oameni.

2-, Nu doar că datele oficiale comunicate sunt luate în serios și ca repere de către analiștii din bănci și de către analistii financiari bancari, dar însăși Banca Națională își face politica monetară ținând cont de acești indicatori.

Ultima ședință a CA a BNR a avut în față datele din 07 septembrie, și nu varianta radical modificată din 10 octombrie.

Aceeași exasperare – în băncile comerciale și în companiile specializate în analize și prognoze după care se orientează economia privată.

Și totuși, ce înseamnă această schimbare de cifre?

Să admitem că ele sunt reale, dar atunci avem o problemă de echilibru economic – astfel că aceste schimbări înseamnă multe lucruri – și toate lucruri proaste:

Primul dintre ele este scăderea în mod evident a potențialului consumului de-a mai contribui la creșterea economică. Acesta a ”scăzut” în cele 3 săptămâni dintre datele provizorii de la 3,2% la 2,5% ca aport.

Poate să pară bizar, dar, în acest context, intenția anunțată de creștere a pensiilor, legată de anunțul făcut de Ministerul de Finanțe că salariul minim ar putea crește chiar înainte de Anul Nou pot însemna că se pregătește pomparea în piața de consum a încă niște miliarde bune: pentru consum, pentru importuri, pentru ”creșterea PIB”.

Al doilea lucru se referă exact la stocuri. Atunci când în T2 din 2018 ai o contribuție a stocurilor dublă față de T2 din 2017 și triplă față de cea din 2016 – asta înseamnă că viitorul nu sună bine: ideea e ca toată lumea să încerce să scape de stocuri, iar contribuția acestora la creștere să fie cât mai mică.

Și când investițiile și exporturile produc minus…

***

Schimbările din structura creșterii survenite în doar câteva săptămâni au produs derută în economie, iar explicațiile oficiale nu ar trebui să întârzie și să explice aceste diferențe.

Deși nu ar trebui să ne mire să auzim că a fost ”o greșeală de tastare a secretarei”, ele pot să aibă, însă, un alt rost: acela de-a influența, manipula și justifica politicile macroeconomice. Așa începuse și Grecia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult