România se va opune, prin dreptul de veto, propunerii preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, de scădere a fondurilor pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune ale Uniunii Europene pentru 2014-2020, a declarat, joi, premierul Victor Ponta, după o discuţie cu şeful statului, Traian Băsescu.
„Ţinând cont de aceste două obiective fundamentale, din punctul de vedere al României, al Guvernului României, propunerea recent prezentată de către preşedintele Van Rompuz, care presupune scăderi atât la politica agricolă comună, cât şi la politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, evident defavorabile României, este o propunere inacceptabilă şi am prezentat preşedintelui României poziţia guvernului, de a manifesta în cadrul Consiliului şi în toate negocierile, această opoziţie fermă şi nenegociabilă a României, invocând inclusiv folosirea dreptului de veto al României în cazul în care propunerea prezentată de către preşedintele Van Rompuy ar constitui finalul negocierilor”, a afirmat Ponta.
El a precizat că obiective fundamentale ale României – privind Politica de Coeziune şi Politoca Agricolă Comună – au fost incluse, în totalitate, în propunerea Comisiei Europene şi susţinută de Parlamentul European.
Care sunt obiectivele României 2014-2020, potrivit premierului Ponta:
- „Referitor la politica agricolă comună – atingerea unui nivel de convergenţă în ceea ce priveşte subvenţiile, plăţile directe, (…)să ajungem nu la nivelul ţărilor care au în acest moment cel mai mare nivel al subvenţiei, dar la media europeană. Asta înseamnă plăţi pentru agricultorii români care cresc treptat până în 2020 şi ajung la media europeană”.
- „În ceea ce priveşte politica de coeziune, al doilea obiectiv fundamental al României, este alocarea unei sume corespunzătoare în conformitate cu criteriile de dezvoltare ale diverselor zone şi regiuni din Europa.
România are pe teritoriul său, în continuare, nu doar cea mai săracă regiune de dezvoltare a Europei, regiunea Nord-Vest, ci şi celelalte regiuni care, cu excepţia Bucureşti-Ilfov, se încadrează în totalitate în politica de coeziune care implică alocări de fonduri.
Asta presupune alocarea, din proiectele de coeziune, a unei sume mult superioare exerciţiului 2007-2013, aşa cum, de altfel, s-a negociat la momentul intrării României în Uniunea Europeană şi o sumă care să corespundă criteriilor folosite până acum de către Uniunea Europeană pentru noile state membre, urmând ca obligaţia României să fie aceea de a-şi îmbunătăţi sistemul administrativ şi capacitatea de absorbţie a acestor fonduri de coeziune, pentru utilizarea la un nivel cât mai înalt, a banilor puşi la dispoziţie de către Uniunea Europeană”.
