Premierul Victor Ponta a spus luni, în urma unei discuţii la Ministerul Afacerilor Externe, că ambasadorii din ţările în care românii au avut dificultăţi să voteze şi nu au mai ajuns să îşi exprime opţiunea electorală sunt chemaţi vineri la Bucureşti.
Este vorba despre ambasadorii din Franţa – Bogdan Mazuru, Marea Britanie – Ion Jinga, Germania – Lazăr Comănescu, Republica Moldova – Marius Lazurca, Austria – Silvia Davidoiu.
Scopul acestei convocări sunt discuţiile şi indicaţiile pentru ca la turul II al alegerilor prezidenţiale să nu se mai repete situaţia de duminică. Victor Ponta a afirmat că dacă va exista vreun român din străinătate care va vrea să voteze şi nu va putea, atunci ministrul de Externe şi echipa care se ocupă de organizarea alegerilor îşi vor da demisia.
În acest moment aceştia „au garantat cu funcţiile lor” că alegerile din 16 noiembrie se vor desfăşura fără probleme.
Victor Ponta susţine că, având acelaşi număr de secţii de votare ca în 2009, adică 294, afluxul românilor diin străinătate la vor a fost mai mare. Duminică 161.000 de români au votat în străinătate, potrivit datelor Biroului Electoral Central, faţă de 146.000 în turul II din 2009.
De altfel, premierul a anunţat că BEC va dispune marţi noi măsuri pentru fluidizarea votului în diaspora: suplimentarea numărului cabinelor de vot, a numărului membrilor secţiilor de vot şi posibilitatea ca acea declaraţie pe proprie răspundere – prin care cetăţenii afirmă că nu au mai votat în altă parte – să fie descărcată de pe internet, completată în prealabil şi doar semnată la momentul prezentării la vot.
Victor Ponta afirmă că se vor aloca, din fondul de rezervă al Guvernului, toate resursele financiare necesare fluidizării votului dasporei.
Ambasadorii români acuzaţi de PSD
Duminică, purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, a acuzat ambasadorii români, precum şi membrii din ambasade, în special cele din Berlin, Paris şi Chişinău, că blochează în mod intenţionat procesul de vot.
Fosta prezentatoare tv le-a solicitat să uite că au fost numiţi de Traian Băsescu şi să-şi facă datoria faţă de români.
Cum se organizează alegerile în străinătate
De fapt, ambasadorii şi membrii secţiilor de vot nu fac decât să urmeze instrucţiunile care vin de la Bucureşti, odată început procesul de votare.
Înainte, ambasadorii şi consulii estimează – în funcţie de statisticile anterioare – prezenţa la vot şi trimit MAE propunerile şi solicitările lor de organizare de secţii de vot. În ultimii 10 ani ele au fost din ce în ce mai numeroase, pe măsură ce numărul românilor din străinătate a crescut, la fel ca şi apetenţa lor pentru vot.
Secţii de vot se organizează din bazele armatei române din Afghanistan, până capitalele lumii şi nu numai. În Spania, Italia, SUA şi în marile state europene, nu doar capitalele găzduiesc secţii de votare, ci şi oraşe unde există comunităţi de români mai numeroase.
Aceasta este logica solicitărilor şi informărilor transmise de reprezentanţii diplomatici ai României centralei de la Bucureşti. Însă la Bucureşti se ia decizia, la MAE, pe baza acestor informaţii şi estimări: unde şi câte secţii de vot vor fi organizate, câte ştampile vor fi trimise, câte cabine de vot.
Decizia finală şi indicaţiile aparţin Bucureştiului, nu ambasadorilor sau consulilor.
Ceea ce pot face aceştia este să ia măsuri de accelerare a votului, decizii luate ad-hoc sau pot solicita BEC prelungirea programului de vot.
