Victor Ciorbea a fost votat de Parlament, marţi, în funcţia de Avocat al Poporului, cu 306 de voturi „pentru”, într-o şedinţă de plen la care au refuzat să participe aleşii PNL, PDL şi PPDD.
Pentru a ocupa această poziţie, Victor Ciorbea a renunţat la cea de membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), în care a fost numit cu aproximativ o săptămână în urmă şi pentru care şi-a depus mandatul de senator.
El a fost propus de PSD pentru funcţia de Avocat al Poporului.
După vot, Victor Ciorbea a declarat că va depune jurământul numai după ce îşi va clarifica toate problemele legate de incompatibilităţi: „Pentru a nu da prilejul cuiva să spună că există cea mai mică posibilitate de interpretare, voi depune jurământul și îmi voi începe efectiv mandatul după ce voi lichida absolut orice posibilitate de interpretare. Asta înseamnă circa o săptămână, maximum 10 zile. Sunt într-o fundație, în conducerea ei, în conducerea unei asociații, adică niște mărunțișuri. Evident că sunt avocat, trebuie să mă suspend din avocatură. Toate aceste demersuri vreau să le fac înainte de depunerea jurământului pentru a fi cu toate la zi”, a explicat Victor Ciorbea.
În primul rând, el trebuie să demisioneze din PNL, o chestiune strict tehnică, după cum explica el, mai ales că partidul nu a participat la votarea sa.
Senatorul Ciorbea, fost premier al României (decembrie 1996 – martie 1998) şi primar al Bucureştiului (iunie 1996 – decembrie 1996), precum şi lider al confederaţiei sindicale CNSLR (din 1990), preia astfel una dintre cele mai importante poziţii într-o societate democratică.
Înainte de a se înscrie în PNL, Victor Ciorbea a fost membru şi chiar preşedinte al PNŢCD.
Avocatul Poporului, o instituţie – cheie
Instituţia Avocatul Poporului este esenţială în mecanismul constituţional de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice. Ea prezintă şi o miză politică uriaşă, întrucât este singura instituţie care poate ataca la Curtea Constituţională o ordonanţă, simplă sau de urgenţă.
Funcţia ocupată de Victor Ciorbea a rămas vacantă în luna decembrie anul trecut, când Crișu Anastasiu a demisionat din motive personale.
Anastasiu Crișu a fost votat pe 22 ianuarie 2013, de plenul reunit al Parlamentului, preluând mandatul eliberat în urma scandalului politic din vara lui 2012, când președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a implicat în rezolvarea conflictului izbucnit între Guvernul de coaliție al USL și președintele Traian Băsescu.
Pe 3 iulie 2012, Gheorghe Iancu, numit de PDL, a fost revocat din funcție pentru a fi numit Valer Dorneanu.
Printre cele 11 puncte pe care Jose Manuel Barroso i le-a fixat în 2012 premierului Victor Ponta, figura și alegerea unui Avocat al Poporului care ”să se bucure de susținerea tuturor partidelor”.
După o perioadă de interimat a lui Valer Dorneanu, Parlamentul l-a ales pe Anastasiu Crișu, propus de PNL, care a fost puțin vizibil în spațiul public, până în urmă cu o lună.
După ce președintele Traian Băsescu i-a reproșat, în noiembrie, că nu se implică în cazul modificărilor la Codul insolvenței (Avocatul Poporului având această posibilitate), Anastasiu Crișu a sesizat Curtea Constituțională, care a și decis ulterior că ordonanța de urgență prin care s-au operat intervențiile era ilegală.
Obligat de CCR, Guvernul a trebuit să reformuleze textul actului, care în cele din urmă a fost trimis Parlamentului, spre dezbatere și aprobare, dar sub formă de lege.
IPP acuză numirea unui politician în poziţia de Avocat al Poporului
Institutul de Politici Publice (IPP) anunţă că va semnala în străinătate situaţia şi va cere dezafilierea Avocatului Poporului din orice rețea internațională.
În opinia IPP, chiar dacă în Constituţie nu apare o precizare în acest sens, funcţia de Avocat al Poporului ar trebui ocupată de o persoană neafiliată politic.
„Numirea în această funcție a unei persoane cunoscută pentru pozițiile partizane virulente, fost președinte de partid, prim ministru politic și, până recent, senator PNL, reprezintă o ignorare brutală a acestei condiții minimale pentru funcționarea eficientă a instituției”, spune IPP.
Institutul reaminteşte promisiunea făcută de premierul Victor Ponta după criza politică din vara anului 2012, când acesta spunea într-un interviu acordat Der Spiegel: ”Dorim să îndeplinim cerința Bruxellului de a numi un avocat al poporului independent politic care să monitorizeze instituțiile noastre democratice.”
