Cifra de afaceri din industrie pe total ( piața internă și piața externă) a crescut în semestrul unu 2016 față de semestrul unu 2015 cu 4,3%, potrivit datelor publicate de INS.
În luna iunie, creșterea a fost de 5,2% în raport cu luna precedentă și de 3,2% față de aceeași lună a anului precedent.
Industria prelucrătoare a dat tonul general, cu un avans de 5,6%, în timp ce rezultatul industriei extractive s-a diminuat cu aproape 30%.
Creșterea impresionantă consemnată pe segmentul bunurilor de folosință îndelungată ( +20,3% în prima jumătate a anului curent) arată că industria încearcă și a reușit într-o anumită măsură să acopere cererea sporită, alimentată de creșterea cu peste 15% a puterii de cumpărare a veniturilor salariale încasate în România ( creștere, de departe, cea mai mare din UE).
De subliniat și efortul de adaptare al industriei bunurilor de capital, care a reușit și ea să bifeze intrarea în teritoriul creșterilor de două cifre semnificative ( +10,8%), ajutată de sprintul din luna iunie (+11,1% față de aceeași lună din 2015). Este un semn bun, atât pentru valoarea adăugată în economie cât și pentru perspectivele de creștere pe viitor.
Mai puțin bune sunt rezultatele pe partea de bunuri intermediare, care au rămas ușor sub nivelul de anul trecut pe fondul unei cereri încă destul de anemice din exterior și al diminuării prețurilor la export. Precizăn că aceste bunuri constituie o bună parte din livrările industriei românești iar piesele și subansamblele realizate sunt integrate apoi în produse realizate majoritar în alte țări, în special pe lanțurile de aprovizionare ale multinaționalelor .
Avem o problemă la bunurile de uz curent din producția internă, care nu par a se ridica în măsură suficientă la noile pretenții de raport calitate/preț ale consumatorilor români. Sau care, pur și simplu nu reușesc să atragă opinii favorabile similare, de pildă, cu cele din domeniul produselor agricole.
Afectată de presiunea prețurilor mici de pe piața internațională și de cerințele de eficientizare a activității, industria energetică a marcat o scădere pronunțată. Desigur, în această evoluție un rol important îl joacă scăderea consumurilor energetice specifice (atât în industrie, unde ramurile energofage și-au diminuat capacitatea de producție, cât și la populație, din ce în ce mai atentă la clasa de consum a corpurilor de iluminat și a aparaturii casnice).
Una peste alta, performanța industriei arată destul de bine la mijlocul anului din perspectiva creșterii cifrei de afaceri și indică sensul în care se va duce întreaga economie.
Singurul indicator care pune probleme semnificative este cel al productivității muncii, aflat încă în suferință și pentru care rezultatele privind evoluția sa vor fi anunțate în curând.
