Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

de Marin Pana , 6.6.2018

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 1.291 lei ( +16,2%), diferenţa de ritm de creştere fiind explicată de scăderea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie de la 2,65 la 2,63.

Potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS, cele mai creşteri de venituri s-au consemnat în familiile de agricultori (+22,3%), urmate de cele de salariaţi (+14,0%), pensionari (+11,9%) şi, pe ultimul loc, de şomeri (+11,9%).

Cu toate acestea, avansul înregistrat în mediul rural a fost ceva mai mic decât cel din mediul urban, iar raportul dintre acestea s-a deteriorat în continuare spre pragul de 65% ( în urmă cu cinci ani era de aproape 70%).

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat în 2017 cele mai mari sume cu 1.607 lei/persoană, urmate de cele de pensionari (1.136 lei), agricultori (773 lei) și șomeri (654 lei). Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de circa 71% din veniturile celor din familiile de salariați, agricultorii de 48% iar șomerii de doar 41%.

Aceste raporturi că ieșirea la pensie nu ajustează dramatic veniturile şi se poate combina cu alte surse de venit, munca în agricultură reprezintă o variantă cam slab retribuită relativ la alte activităţi iar șomajul rămâne principala amenințare la adresa bunăstării personale, mai ales pentru familiile cu copii în întreţinere.

Rămâne neclar de ce veniturile familiilor de salariaţi s-au majorat cu circa 37% în perioada 2014 – 2017 ( pentru care există cifre comprabile după schimbarea referinţei statistice la anul 2015) dar veniturile familiilor de şomeri au crescut cu doar 24%, în condiţiile în care contribuţiile pentru şomaj provin din salarii.

Pentru a avea o imagine completă asupra evoluţiilor din ultimii patru ani, vă prezentăm şi trendul sumelor cheltuite, care a fost semnificativ sub cel al veniturilor la toate categoriile de familii. Deteriorarea raportului sumelor consemnate pe persoană în mediul rural faţă de mediul urban este vizibilă şi în acest caz, cu observaţia că ritmul de scădere s-a atenuat.

Redistribuirea banilor economisiţi la alimente, preponderent spre valori materiale

Modificările care s-au produs între 2013 şi 2017 pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, implementată și pentru calcul inflației armonizate pe baza coșului de consum – aşa-numitul IAPC) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a ponderii costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-7,1% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor).

Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre categoriile „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (+1,9%) şi „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” (+1,7%), urmate de „Diverse produse și servicii” (+1,3%). Mai aproape de o redistribuire de un procent s-au mai situat cheltuielile de transport, aflate pe un trend de continuă creştere (+0,7% majorare de pondere în ultimii cinci ani).

După ce au atins un maxim al ponderii în 2015, cheltuielile pentru „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” s-au diminuat ca pondere în cheltuileile gospodăriilor înapoi spre pragul de 17% din total. Astfel încât au ajuns la majorări de ponderi similare cu sănătatea şi, din păcate, băuturile alcoolice şi tutun ( ambele cu +0,4%, dar cele din urmă cu două treimi mai mici).

De reţinut un fenomen neplăcut din perspectivă social-culturală. Singurele reduceri de ponderi care apar în această statistică figurează la „recreere şi cultură” (unde accentul cade pe scăderea din cultură, întrucât recreerea nu pare a fi fost afectată) şi educaţie, unde deja aveam o pondere extrem de mică, ce a devenit cu 40% şi mai mica (de la 0,5% la 0,3%).

În fine, ar mai fi de subliniat scăderea preţurilor din sector şi concurenţa în creştere a inversat şi urcarea sistematică a ponderii cheltuililor pentru comunicaţii, care a atins un maxim în 2016 pentru a reveni anul trecut la cele cinci procente din urmă cu trei ani. Una peste alta, redistribuirea banilor alocaţi hranei s-a făcut către valori materiale şi în mai mică măsură către valori spirituale, ceea ce pune problema creşterii reale a calităţii vieţii şi a consolidării democraţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2018

Lăsați un comentariu


Europa

BERD – teste de stress la prăbușirea lirei turcești. Economiștii săi – îngrijorați că piața le-a luat-o înainte

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari investitori internaţionali în Turcia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a efectuat teste interne de stres cu privire la… Mai mult

Stiri

Proiect: Ministerul Finanțelor vrea să dea administrațiilor locale împrumuturi din veniturile din privatizare

Adrian N Ionescu

Un proiect de ordonanţă a Guvernului propune ca unităţile administrativ teritoriale să poată  solicita împrumuturi din veniturile din privatizare, potrivit unui  comunicat al Ministerului Finanţelor… Mai mult

Stiri

Federația Internațională a Jurnaliștilor au sesizat Consiliul Europei privind agresiunile împotriva colegilor lor în România

Adrian N Ionescu

Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor au sesizat Platforma pentru Protecţia Jurnalismului din cadrul Consiliul Europei cu privire la agresiunile jandarmilor la… Mai mult

Europa

Prăbușirea lirei turcești va afecta exporturile româneşti în Turcia – cel mai mare partener comercial al României din afara UE

Adrian N Ionescu

Problemele economiei turcești și ale monedei sale pun presiune pe exporturile românești. Exporturile româneşti în Turcia ar putea scădea suficient de mult pentru a amplifica… Mai mult

Stiri

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri din Statele Unite

Iulian Soare

Turcia a dublat tarifele pentru unele importuri americane, cum ar fi automobile, alcool şi tutun, ca reacţie la atacurile deliberate ale Statelor Unite împotriva economiei… Mai mult

Stiri

Inițiativa ”Fără penali în funcţii publice” a adunat numărul minim de semnături pentru a intra în procedură parlamentară

Vladimir Ionescu

Iniţiativa USR “Fără penali în funcţii publice”, care propune revizuirea Constituţiei în acest sens, a atins pragul de minim 20 de mii de semnături din… Mai mult

Stiri

Jandarmeria are un nou șef. Tot din Teleorman

Razvan Diaconu

MAI a anunţat miercuri numirea lui Ionuţ Cătălin Sindile (foto) la conducerea Jandarmeriei, pentru ”asigurarea cu celeritate a actului managerial”. Cătălin Sindile are 40 de… Mai mult