Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

de Marin Pana , 6.6.2018

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate de INS.

Pe membru de familie, suma a urcat la 1.291 lei ( +16,2%), diferenţa de ritm de creştere fiind explicată de scăderea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie de la 2,65 la 2,63.

Potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS, cele mai creşteri de venituri s-au consemnat în familiile de agricultori (+22,3%), urmate de cele de salariaţi (+14,0%), pensionari (+11,9%) şi, pe ultimul loc, de şomeri (+11,9%).

Cu toate acestea, avansul înregistrat în mediul rural a fost ceva mai mic decât cel din mediul urban, iar raportul dintre acestea s-a deteriorat în continuare spre pragul de 65% ( în urmă cu cinci ani era de aproape 70%).

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat în 2017 cele mai mari sume cu 1.607 lei/persoană, urmate de cele de pensionari (1.136 lei), agricultori (773 lei) și șomeri (654 lei). Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de circa 71% din veniturile celor din familiile de salariați, agricultorii de 48% iar șomerii de doar 41%.

Aceste raporturi că ieșirea la pensie nu ajustează dramatic veniturile şi se poate combina cu alte surse de venit, munca în agricultură reprezintă o variantă cam slab retribuită relativ la alte activităţi iar șomajul rămâne principala amenințare la adresa bunăstării personale, mai ales pentru familiile cu copii în întreţinere.

Rămâne neclar de ce veniturile familiilor de salariaţi s-au majorat cu circa 37% în perioada 2014 – 2017 ( pentru care există cifre comprabile după schimbarea referinţei statistice la anul 2015) dar veniturile familiilor de şomeri au crescut cu doar 24%, în condiţiile în care contribuţiile pentru şomaj provin din salarii.

Pentru a avea o imagine completă asupra evoluţiilor din ultimii patru ani, vă prezentăm şi trendul sumelor cheltuite, care a fost semnificativ sub cel al veniturilor la toate categoriile de familii. Deteriorarea raportului sumelor consemnate pe persoană în mediul rural faţă de mediul urban este vizibilă şi în acest caz, cu observaţia că ritmul de scădere s-a atenuat.

Redistribuirea banilor economisiţi la alimente, preponderent spre valori materiale

Modificările care s-au produs între 2013 şi 2017 pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, implementată și pentru calcul inflației armonizate pe baza coșului de consum – aşa-numitul IAPC) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a ponderii costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-7,1% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor).

Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre categoriile „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (+1,9%) şi „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” (+1,7%), urmate de „Diverse produse și servicii” (+1,3%). Mai aproape de o redistribuire de un procent s-au mai situat cheltuielile de transport, aflate pe un trend de continuă creştere (+0,7% majorare de pondere în ultimii cinci ani).

După ce au atins un maxim al ponderii în 2015, cheltuielile pentru „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” s-au diminuat ca pondere în cheltuileile gospodăriilor înapoi spre pragul de 17% din total. Astfel încât au ajuns la majorări de ponderi similare cu sănătatea şi, din păcate, băuturile alcoolice şi tutun ( ambele cu +0,4%, dar cele din urmă cu două treimi mai mici).

De reţinut un fenomen neplăcut din perspectivă social-culturală. Singurele reduceri de ponderi care apar în această statistică figurează la „recreere şi cultură” (unde accentul cade pe scăderea din cultură, întrucât recreerea nu pare a fi fost afectată) şi educaţie, unde deja aveam o pondere extrem de mică, ce a devenit cu 40% şi mai mica (de la 0,5% la 0,3%).

În fine, ar mai fi de subliniat scăderea preţurilor din sector şi concurenţa în creştere a inversat şi urcarea sistematică a ponderii cheltuililor pentru comunicaţii, care a atins un maxim în 2016 pentru a reveni anul trecut la cele cinci procente din urmă cu trei ani. Una peste alta, redistribuirea banilor alocaţi hranei s-a făcut către valori materiale şi în mai mică măsură către valori spirituale, ceea ce pune problema creşterii reale a calităţii vieţii şi a consolidării democraţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult

Stiri

Germania: Un nou record de excedent bugetar, în 2018: 58 miliarde de euro

Adrian N Ionescu

Germania a încheiat anul 2018 cu cel mai mare excedent bugetar înregistrat de la reunificarea ţării încoace: 58 miliarde de euro (65,8 mld. dolari), adică… Mai mult

Stiri

Magistrații au început protestele – Parchetul de pe lângă Parchetul Constanța își suspendă activitatea 3 zile

Mariana Bechir

UPDATE 12.35: Adunarea generală a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a luat o decizie asemănătoare cu cea a magistraților de la Cluj,… Mai mult