Datele publicate de INS pentru anul 2013 arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a scăzut cu circa 0,6% în termeni reali față de anul precedent.Venitul mediu lunar pe gospodărie a crescut de la 2.475 lei la 2.559,1 lei (+3,39%), în condițiile în care prețurile s-au majorat cu 3,98% ( inflația medie anuală consemnată prin IPC).
Cu toate acestea, în mod aparent paradoxal, venitul mediu pe persoană s-a mărit cu un minuscul 0,05%, urmare a reducerii numărului de persoane dintr-o gospodărie de la 2,87 la 2,86. Chiar și așa, rezultatele anunțate rămân slabe din perspectiva creșterii nivelului de trai, în contextul în care creșterea anunțată de INS a Produsului Intern Brut în același interval de timp a fost de 3,5% în termeni reali.
De reținut, variația reală a veniturilor bănești la nivelul familiilor a fost de +0,7% iar cea calculată per individ s-a situat la un nivel dublu, respectiv 1,4%. Media negativă per familie și cea stagnantă per individ au rezultat din diminuarea cu mai mult de șase procente în ambele variante de raportare a veniturilor în natură.
S-a văzut aici influența producției agricole bune, urmare a căreia au scăzut prețurile atât la majoritatea produselor agricole cât și ca medie a grupei alimentare din IPC. Ceea ce arată complexitatea problemelor economice și influențele uneori contradictorii ( anul agricol bun a dus la creșterea peste așteptări a PIB dar și la reducerea semnificativă a veniturilor în natură).
În ceea ce privește structura veniturilor, trebuie subliniată consolidarea trecerii în zona de majoritate absolută a veniturilor salariale și reducerea cu peste un punct procentual a ponderii veniturilor în natură. Ponderea veniturilor din prestații sociale s-a diminuat ușor, urmare a verificărilor extensive efectuate pentru a certifica situația reală a celor sprijiniți de stat.
Veniturile din agricultură și cele din vânzarea de active din proprietatea personală și-au redus la nivel minimal participarea la veniturile totale ale unei gospodării. În schimb, au crescut importanța sumelor obținute din activități independente ( fapt pozitiv, în ton cu evoluția societății) dar și, destul de consistent, ponderea sumelor încadrate la ”alte venituri” (ceea ce sugerează dezvoltarea unor activități nefiscalizate).
Creșterea destul de bună a veniturilor în mediul urban (+2,1% în termeni reali) a fost însoțită de diminuarea considerabilă în termeni reali a veniturilor în mediul rural. Acestea din urmă au fost mai reduse cu peste trei procente, ceea ce a adâncit falia considerabilă ( aproape 44%) dintre nivelul de trai de la orașe și cel de la sate.
După cum era și firesc, membrii familiilor de salariați au fost principalii beneficiari ai creșterii economice. Ei au urmați de pensionari și de agricultori, ale căror venituri s-au majorat în decurs de un an cu doar 0,5% și, respectiv, 0,2% în termeni reali. La nivelul familiilor de șomeri, s-a înregistrat o degradare de 1,7% a nivelului individual de trai.
Este principala problemă din perspectiva evoluției în plan social, problemă ce reclamă măsuri de creare a noi locuri de muncă durabile. Asta deoarece șocul resimțit de șomeri este deosebit de pronunțat, la venituri de 82% față de membrii familiilor de agricultori, 58% față de pensionari și doar 45% față de salariați.
