Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

de Marin Pana , 2.12.2018

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat.

Cu doar 25,8%, ţara noastră a avut o pondere mai mare doar decât Irlanda (23,5%, dar în condiţiile în care PIB-ul Irlandei este expandat de raportările unor multimanţionale ce şi-au mutat sediul acolo în aşteptarea Brexit-ului).

La mare distanţă deasupra noastră, deşi tot la cote relativ reduse comparativ cu practica europeană, figurează Bulgaria (29,5%), Lituania (29,8%) şi Letonia (31,4%). Pentru referinţă, menţionăm că, la polul opus, apar vecinele Franţa (48,4%) şi Belgia (47,3%), urmate de grupul scandinav Danemarca (46,5%), Suedia (44,9%) şi Finlanda (43,4%).

Mai important, însă, în condiţiile în care urmărim un proces de convergenţă şi aderarea la Zona Euro, trebuie să remarcăm că România s-a situat cu ponderea veniturilor bugetare în PIB la doar 64% din media UE şi 62% din media Zonei Euro. Iar evoluţia noastră faţă de anul precedent a fost  a doua cea mai negativă ca puncte procentuale, după cea a Ungariei, în timp ce mediile europene au înregistrat creşteri, altfel spus suntem total pe contrasens.

Până şi ungurii, care şi-au redus veniturile bugetare faţă de PIB de la 39,3% în 2016 la 38,4% în 2017, au un procentaj mai mare cu aproape 50% (!!) faţă de noi, care am coborât de la 26,5% la doar 25,8% în acelaşi interval de timp.

De fapt, dacă raportarea scăderii se face la baza de plecare, noi am „reuşit” o scădere mai pronunţată decât ei ( 2,6% faţă de 2,3% din procentajul de referinţă). La unguri se poate chema ajustare, la noi mai mult nesăbuinţă, date fiind necesităţile bugetului şi angajamentele deja luate de creştere a salariilor şi beneficiilor sociale.

Ceva mai atenţi cu derularea evenimentelor din Uniune şi cu sincronizarea trendurilor bugetare, prin contrast cu Ungaria şi România, alte state din fostul bloc estic au avut grijă să-şi majoreze cu mai mult de o jumătate de punct încasările, cazul Bulgariei, Poloniei şi Cehiei. Asta şi pentru că reprezintă singura cale raţională de aducere a deficitului bugetar spre nivelul recomandat de -1% din PIB. Atins anul trecut ca medie europeană şi bifat de noi în 2015, după care ne-a găsit relaxarea fiscală şi ne-am dus spre -3% din PIB.

Dacă facem referire la anul intrării în UE, la anul de criză 2012 (când reducerea taxării era reclamată de relansarea economiei) şi la ultimii trei ani analizaţi de Eurostat, datele arată destul de clar un trend de scădere cât se poate de clară a convergenţei cu Zona Euro spre care dorim să ne îndreptăm.

Ori, fără resurse corespunzătoare, inclusiv pentru derularea proiectelor pe care trebuie să le cofinanţăm chiar dacă beneficiem de fonduri nerambursabile din partea UE, nu se poate construi o apropiere reală ca nivel de trai reflectat în sănătate, învăţământ sau infrastructură, dincolo de simpla raportare statistică la PIB/locuitor.

Dacă am vrea să găsim soluţii pentru a ajunge la un  nivel de finanţare mai apropiat de angajamentele luate de stat, pe segmente de venituri situaţia se prezintă după cum urmează:

Aşadar, punctul cel mai apropiat de uzanţele europene este cel al TVA ( unde am putea urca spre 100% dacă am îmbunătăţi colectarea măcar undeva spre nivelul Bulgariei). Contribuţiile sociale sunt sub media generală şi ar trebui majorate, dar va fi foarte dificilă din perspectivă social-politică inversarea trendului declanşat din motive electorale.

Cea mai mare provocare va fi însă ( deşi se conturează inevitabil, majorarea taxelor pe persoană şi/sau gospodării, ajunse la un imposibil de acceptat pe termen lung  38% din media Zonei Euro, adică undeva jumătate faţă de aceeaşi povară relativă aplicată pe firme, respectiv 74%). De unde şi media de doar 48%, cu care nu ne putem prezenta, în mod normal, la poarta monedei unice.

Desigur, se va argumenta că şi alte state mai noi membre UE şi în curs de apropiere de Occident au marşat pe impozitarea redusă a veniturilor şi averii. Doar că, în marea lor majoritate şi la dimensiuni economice comparabile, nu au făcut-o chiar atât de drastic precum noi (România a ajuns la 6,1%, faţă de 7,3% în Polonia, 7,4% în Ungaria şi 7,7% în Cehia).

În plus, aproape toate aceste state au compensat prin taxele peste media europeană şi cea a Zonei Euro pe partea de producţie şi TVA ( România 10,3%, sub media ZE de 13,2%, în timp ce Polonia 14%, Bulgaria 15,1% şi Ungaria 18,2% la producţie şi importuri; din care România 6,2%, sub media ZE de 6,9% la TVA, la care excelează Ungaria (9,5%), Bulgaria (9,0%), Polonia (7,8%) şi Cehia (7,7%), ca să nu mai amintim de Croaţia (13,2%).

Ideea este că se pot imagina anumite aranjamente pentru a obţine un  nivel de acceptare din partea cetăţenilor, dar aceste ajustări nu se pot face în acelaşi sens şi, mai ales cu amplitudinile de la noi, pe toată gama de venituri bugetare.

Mai devreme sau  mai târziu, cineva va trebui să-şi ia inima în dinţi şi să explice că o medie de trecere nu se poate lua cu note mici, sub media europeană pe toată linia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă

Razvan Diaconu

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă, declară la RFI liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila (foto). Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că… Mai mult

Stiri

24 și 31 decembrie, zile libere acordate bugetarilor de către Guvern

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că angajaţii din sectorul bugetar vor avea două zile libere în plus de sărbători,… Mai mult

Stiri

Titluri de stat pentru populaţie: Ministerul Finanţelor a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere a titlurilor de stat în „Centenar”, cu valoarea nominală de un leu, dobândă de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a atacat la CCR, a doua oară în 2018, modificările la legea educației

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională, pentru a doua oară în 2018, legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 96/2016 pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Noi completuri de 5 la Curtea Supremă. Cristina Tarcea: A început un asalt și asupra completurilor de 3 judecători

Vladimir Ionescu

O nouă tragere la sorți a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc joi, în urma deciziei… Mai mult

Europa

S-a ”rezolvat” unul dintre dosarele președinției române a Consiliului – Nou termen de adoptare a bugetului multianual UE: ”toamna 2019”

Victor Bratu

La summit-ul Consiliului European care se organizează joi și vineri, liderii UE se vor confrunta cu ceea ce este de obicei una dintre cele mai… Mai mult

Stiri

Patronatele și sindicatele din bănci au încheiat primul contract colectiv de muncă

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România (FinBan) și cei ai Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB) au semnat primul contract colectiv de… Mai mult