Venitul și cheltuielile pe membru de familie – evoluție și nuanțe. Creșterea de 5 procente a venitului – prin tăierea diasporei din baza de calcul

Veniturile lunare ale unei familii românești au scăzut între anul 2013 și anul 2014 de la 2.559,1 lei la 2.500,7 lei, dar venitul pe membru de familie au crescut de la 895,9 lei/persoană la 937,7 lei pe persoană (+4,7%), potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie pe 2014, întreprinsă de Institutul Național de Statistică.

Explicația constă în faptul că pentru anul trecut a fost luată în calcul doar populație rezidentă, ceea ce a redus numărul mediu al membrilor unei familii de la 2,87 persoane la 2,67 persoane. Cele circa șapte procente din populație plecate în străinătate corespund cu cifra de aproximativ 1,5 milioane români care au familia în țară dar au plecat în căutarea unui trai mai bun, plecare facilitată de libera circulație a forței de muncă în interiorul UE.

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat cele mai mari sume cu 1.174 lei, urmate de cel de pensionari (894 lei), agricultori ( 630 lei) și șomeri (528 lei).

Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de 76% din veniturile celor din famiile de salariați, agricultorii de 54% iar șomerii de 45%.

Aceste date relevă că ieșirea la pensie rămâne o opțiune destul de atractivă, mai ales dacă se poate combina și cu alte surse de venit, munca în agricultură este corelată cu productivitatea relativă din domeniu iar șomajul rămâne principala amenințare la adresa bunăstării familiale, cu atât mai mult pentru cei care au contractat împrumuturi pe baza salariului pe care nu îl mai primesc.

Sporul veniturilor pe membru de familie în anul 2014 a fost ceva mai mare pentru șomeri (+5,8%) și salariați (+5,2%), în timp ce agricultorii și pensionarii au rămas ceva mai în urmă cu creșterile ( câte 3,6%).

Fapt interesant, avansul veniturilor a fost ceva mai mare în mediul rural față de cel urban, deși rămâne la circa 70% din acesta.

Evoluția și structura cheltuielilor

Contrar situației din celelalte categorii analizate, apetitul pentru cheltuieli a crescut în familiile de salariați mai repede decât veniturile, ceea ce semnifică un anumit optimism în privința evoluțiilor economice viitoare dar și o scădere a procesului de economisire.

Modificările care s-au produs în structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, care va trebui implementată și pentru calcul inflației pe baza coșului de consum) arată că sumele disponibilizate prin reducerea costurilor cu alimentele sau dus în principal spre cheltuielile de întreținere a locuinței și transport dar, atenție, și spre recreere și cultură.

Alimentele continuau să aibă anul trecut o pondere dublă în coșul de consum față de media europeană și rămâne să vedem cum se va duce spre valori mai mici după introducerea cotei reduse generalizate la alimente. Precum și spre ce se vor îndrepta banii rămași după prezumata ieftinire a produselor alimentare.

Îmbucurătoare mica reducere a ponderii cheltuielilor pentru băuturi alcoolice și tutun, dar acestea păstrează un nedorit loc pe podium în cadrul celor 12 categorii de cheltuieli consemnate pe modelul familiilor europene.