Vasile Ghețău, directorul Centrului pentru Cercetări Demografice: Demografia României e iremediabil compromisă

de Dollores Benezic | 26.1.2011 .

Dacă granițele României nu s-ar fi deschis în 1989, și dacă am presupune că rata natalității s-ar fi menținut, controlat, la cotele dinainte de această dată, acum am fi fost cu vreo patru milioane mai mulți, avansează un scenariu imaginar Vasile Ghețău, directorul Centrului pentru Cercetări Demografice din subordinea Academiei Române, în cercetarea sa din 2007 „Declinul demografic și viitorul populației României”.

„Scăderea populației în sine nu e răul cel mai mare. Răul cel mai mare e că s-a produs prin reducerea natalității, ceea ce a afectat structura populației pe vârste. O reducere a populației tinere și o creștere a ponderii populației vârstnice are repercusiuni economice catastrofale.

E o tendință europeană. Europa e bolnavă demografic în ansamblul ei, dacă lăsăm la o parte țări cu o natalitate ridicată Irlanda, Islanda, Franța, Regatul Unit, Suedia, care au 1,8-2 copii la o femeie.

Sunt semne că civilizația europeană actuală se duce. După 2015 numărul de decese în Europa va fi mai mare decât numărul de născuți. E o civilizație care și-a terminat încărcătura ei de progres. Ce se va întâmpla la noi? Imaginați-vă că generațiile 67-70 ies la pensie după 2020-2030. Vor fi generații foarte mari. Vor trebui întreținute economic. Dacă fertilitatea se menține la nivelul actual, iată cine va trebui să le susțină: generațiile născute după 1989, la jumătate față de cele dinainte”, arată Ghețău.

Scenariul pesimist se confirmă

La momentul 2007, când Ghețău a întocmit cercetarea amintită, a luat în calcul trei scenarii posibile:

-ideal (dacă natalitatea ar fi crescut de la acea dată),

-optimist (dacă rata natalității ar fi rămas măcar la aceeași cotă de 1,3 copii/femeie) și

-pesimist (dacă natalitatea scade și mai mult)

Azi, în 2011, Ghețău afirmă că ne aflăm deja în scenariul pesimist, ceea face ca toate prognozele din 2007 să fie rectificate cu minus, și face imposibilă o altă predicție.

„Având în vedere ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, criza, reducerea veniturilor, toate vor avea un cost demografic îngrozitor. Eu la ora actuală nu mai văd că s-ar putea face ceva pentru a redresa situația demografică a României.

Noi încă nu știm care e impactul total al crizei asupra demograficului, în tot spațiul european. Demograficul se schimbă foarte greu în timp. Factorii de scădere au apărut, dar până se instalează mecanismele care să modifice, durează o perioadă care trece prin om, prin gândirea lui”.

2010, începutul prăbușirii demografice?

„În 2010 vom observa un lucru pe care nu l-am mai văzut niciodată. Pentru prima dată sporul natural a fost negativ pe tot parcursul anului. Noi aveam întotdeauna 3 luni pe an în care sporul natural era mai mare. O legătură între lunile de toamnă cu nupțialitate ridicată, cu o reacție în iulie-septembrie în care numărul de născuți era mai mare decât numărul decedaților. În 2010 pentru prima dată avem scăderi și în cele trei luni.

În fiecare an în ultimii 20 de ani am avut 40.000 scădere naturală. În 2010 am avut 50.000. E imposibil să mai crească în 2011, pentru că nu mai are de unde. Nu știm până unde va merge scăderea natalității. Apar și semne de creștere a mortalității. E imposibil acum să mai spui ce se mai poate face.

Mai ales dacă te uiți la bătaia de joc a politicul, cu măsuri incoerente”, zice Ghețău.

Sociologul spune că scăderea natalității are cauze psihologice – printre care principala ar fi incertitudinea zilei de mâine, iar soluțiile ar fi trebuit identificate și implementate de 20 de ani, nu acum când situația pare iremediabil compromisă.

„Chiar dacă s-ar reporni economia, eu nu pot croi la ora actuală niciun proiect de redresare demografică a României, pentru că nu am pe ce. După ce am făcut totul în ultimii doi ani ca să împingem natalitatea cât mai jos, ce ar trebui să mai facem acum? Restructurarea rolului statului asistențial e un discurs actual, dar natalitatea scade de 20 de ani, clasa politică a văzut asta, de ce n-a făcut nimic de 20 de ani? Fie nu sunt capabili să realizeze cum lucrează mașinăria demografică, dar mai probabil, ei știu că asta necesită costuri mari, care trebuie făcute azi, fără ca mâine când vor veni alegerile să se vadă ceva. Nu va ști nimeni ce ai făcut. Și atunci, nu se sinucid politic. Ei știu unde să bage banii ca să se vadă. Dar cândva vor trebui să dea socoteală.

Ministerul muncii nu are nicio prognoză. Niciun minister nu ne consultă, de fapt. Prognoza e un instrumnet excepțional în contextul în care într-o societate fenomenele se produc după aceste programe. O societate în care se mutilează evoluția legică a unui fenomen, prognoza nu mai are nicio valoare. E ca și înainte de 1989. În 1986 de exemplu eram la Statistică și cineva înțelept de la conducere s-a gândit că dacă ne cer ăștia să facem recensământ la anul (ultimul recensământ fusese în 1977)? Și se spune că a ajuns asta la urechile lui Ceaușescu, care ar fi întrebat într-un CPEEX „cine are nevoie de datele de la recensământ? CSP-ul, aveți nevoie?” Nu! Nimeni nu a avut nevoie. Nici cei de azi nu au nevoie de date de prognoză. Totul e de azi pe mâine. Totul e improvizație”.

Publicat la data de 26.1.2011 .

8 comentarii

  1. Vasile Bouleanu
    10.5.2011, 3:05 pm

    Sunt numai doua solutii
    1 Federalizarea Europei dupa model si constitutie USA cu drepturi egale pentru toti cetateni viitoarei uniuni
    2 Iesirea din UE si relanansarea statului national.

    Ce ve-ti alege aia ve-ti avea.

    Vasile Bouleanu .
    Vasile Bouleanu .

    • VERGEANU SPINU
      15.5.2011, 1:42 pm

      NUMAI STATUL NATIONAL. Federalizarea e o momstruozitate. UE cum
      se vrea, nu se poate. Fiecare tara este o cultura, o limba si o
      istorie interna separata.Influentele sunt mai mult civilizatio-
      nale politice si economice, mai putin culturale. Ptr. a revigo-
      ra statul national e nevoie de un invatamant national si de o e
      conomie prponderent romaneasca – sa fie 55% capital romanesc nu
      ca acum.Dar pana atunci…..

  2. Cultura vieţii » “Demografia României este iremediabil compromisă”, afirmă profesorul V. Ghețău. Ne pregătim să intrăm în istorie… pe ușa din dos?
    19.5.2011, 9:23 am

    […] parţial articolul de pe site-ul cursdeguvernare.ro. Scenariul pesimist se […]

  3. BuzzNews | Demografia României, iremediabil compromisă
    20.5.2011, 10:51 am

    […] mai mult pe cursdeguvernare.ro   Etichete:demografie, […]

  4. “Demografia Romaniei este iremediabil compromisa”. Ne pregatim sa intram in istorie… pe usa din dos? « † Apologeticum
    20.5.2011, 12:21 pm

    […] accentueaza dl. Ghetau, introducandu-ne in complexa mecanica a demografiei. Reproducem partial articolul de pe site-ul cursdeguvernare.ro. Scenariul pesimist se confirma La momentul 2007, cand Ghetau a intocmit cercetarea amintita, a […]

  5. George
    20.5.2011, 9:40 pm

    Federalizarea Europei ? Pai si URSS a fost tot federlalizat, si ce s-a intamplat cu aceea federalizare ?

  6. viktor
    23.5.2011, 9:11 am

    nu este o problemă că scade populaţia, deoarece, cu timpul, productivitatea şi schimbările economice vor face mai uşor de suportat populaţia inactivă.

    problema cu adevărat gravă mi se pare înmulţirea unei părţi a populaţiei fără tradiţia muncii, obişnuite să trăiască din ajutoare sociale, care vor ajunge majoritari atât în românia cât şi în uniunea europeană (ţiganii, nord-africanii, pakistanezii, etc.). şi apoi va fi grav, că din 15 milioane de români vor fi 8 de ţigani din care vreo 4-5 vor trăi din ajutoare sociale iar de restul 7 vreo 5 vor fi inactivi.

  7. Razboi întru Cuvânt » MOARTEA UNUI POPOR. Cum scade populatia Romaniei. Sociologii preconizeaza un dezastru demografic ireparabil…
    14.6.2011, 11:09 am

    […] parţial articolul de pe site-ul cursdeguvernare.ro. Scenariul pesimist se […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mesajele Băncii Centrale și decodificarea lor – dincolo de ROBOR

Dincolo de ampla dezbatere privind avansul dobânzii cu care se împrumută băncile între ele pentru a-şi acoperi nevoile de lichiditate (deja celebrul ROBOR) de...Citeste mai departe »

Victor Giosan

Când investițiile locale ajung dependente de interesele politice centrale. Studiu de caz – impactul PNDL 1 +2

În ultimii au fost în spațiul public multe discuții legate de administrația publică locală, de modul de finanțare a acesteia și de dezvoltarea în...Citeste mai departe »

Marin Pana

PIB nou, probleme noi

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Nu pentru investiții, ci pentru pentru marea albire. Nu pentru productivitate, ci pentru scumpire

Săptămâna trecută, ministerul a pus în dezbatere un alt proiect de ordonanță pentru modificarea Codului fiscal. Printre modificări apar deja promisele scutiri de impozit...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global

În continuare, vom analiza poziția României, prin prisma deficitului de cont curent, în context european şi apoi în context mondial. Analiza noastră se bazează...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română