Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

de Varujan Pambuccian | 20.9.2016 .

varujan-pambuccian1În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită de The economist A treia Revoluție Industrială, supralicitată la Forumul de la Davos ca fiind a patra, ea se caracterizează prin ceea ce eu numesc Marea Diviziune Economică.

Există două direcții care au început să se decanteze în ultimii ani și care utilizează tehnologii și modele de business diferite pentru a adresa nevoi diferite.

Prima direcție se caracterizează prin producție sau servicii realizate prin mijloace controlate digital, fie că vorbim despre fabrici robotizate, de agricultură convențională robotizată, de call-center-e construite pe platforme de inteligență artificială, de funcționari, profesori sau medici în anumite specialități – programe de inteligență artificială sau despre fabricație aditivă. Este o direcție care se referă la numere mari. Foarte mari.

În direcția opusă se dezvoltă o industrie de produse și servicii personalizate care se adresează nevoii de a ne simți unici. Aici se concentrază producția de bunuri personalizate, agricultura pe suprafețe mici, de cele mai multe ori agricultura de proprietate intelectuală, serviciile de meditații, mentoring, serviciile medicale și sociale centrate pe caracteristicile absolut specifice ale unui individ cum ar fi cele care își propun modificarea ADN-ului sau realizarea de organe sintetice.

Prima direcție este spațiul de muncă al sistemelor digitale, fie că vorbim de roboți industriali sau capacități mari de fabricație aditivă, fie că vorbim de sisteme de inteligență artificială.
Anul acesta Adidas a deschis două fabrici noi: una în Germania, cealaltă în Statele Unite, adică acolo unde există piețe majore pentru produsele de sportswear. Anul viitor va mai deschide două, în alte două piețe importante: Marea britanie și Franța. Nike a anunțat că este pe același drum.

Sigur, este important să ai producția cât mai aproape de locurile în care ai punctele de vânzare. Pentru că e mai ieftin. Mutarea producției în China s-a făcut în anii 90, pentru că forța de muncă era acolo foarte ieftină. Pentru multe industrii, mai ieftină decât roboții industriali de atunci.

Între timp, roboții industriali au evoluat, au devenit mai ieftini decât forța de muncă asiatică și fabrica se mută înapoi în locul îne se găsește piața de desface, dar se mută fără a angaja oameni ca muncitori pentru că muncitorii sunt în noua economie digitali. Industria de sportswear a anunțat deja disponibilizarea a 1.000.000 de muncitori asiatici în 2017. Fabrica, adusă pe scena economică de Prima Revoluție Industrială se transformă în ceva cu totul nou și odată cu această transformare dispare din peisajul social clasa care a dominat numeric societățile industrializate, clasa muncitoare. Producția pentru piața de masă devine apanajuj câtorva corporații uriașe care își permit această transformare.

În agricultură, acolo unde în statele cu agricultură convențională dezvoltată se părea că forța de muncă a ajuns la un minim, apariția în acest an a utilajelor agricole de tip dronă, utilaje capabile să facă aproape toate operațiunile fără a fi nevoie de oameni, presiunea este de scădere a forței de muncă sub 0,5% (azi ea a ajuns în Statele Unite la 0,7% pe un trend puternic descendent).

În servicii constatăm un fenomen similar, de la înlocuirea casierului de la McDonalds cu sisteme digitale și ideea utilizării unor brațe robotice pentru a pune cartofii prăjiți în pungi la apariția, tot în acest an, a primului teaching assistant – sistem de inteligență artificială la Universitatea Tehnică din Georgia (Statele Unite).

Sistemele digitale preiau masiv locuri de muncă din cele mai variate domenii și produc un număr nesemnificativ de locuri de muncă de înaltă calificare. Este un proces care va duce la scăderea masivă a prețurilor și la o democratizare fără precedent a accesului la bunuri și servicii de serie.

Această uriașă construcție corporatist-digitală va fi apanajul câtorva națiuni, cele care sunt acum consolidate pe piața globală. Nu ne numărăm printre ele.

Tot în acești ultimi ani, au apărut oferte spectaculoase de bunuri de serie mică sau realizate pentru o singură persoană. Sunt mai scumpe, dar răspund nevoii din noi de a ne simți unici prin posesia unui bun sau accesul la un serviciu diferite de cele de masă. Nu este o economie nouă, dar este o economie într-o creștere accentuată și, mai ales, o economie în care lucrătorul uman este esențial. În următorii 10-15 ani, această a doua economie va deveni principalul angajator. Aici găsim toate meseriile tradiționale, de la instalator la profesor și de la hair stylist la medicul personal. Tot aici însă apar meserii noi, unele pe care le putem anticipa, altele pe care imaginația nu le poate intui. Dintre cele pe care le putem anticipa sunt cele de specialist în marketing cu suport digital, chirurg ADN, realizator de blueprint-uri pentru fabricație digitală, specialist în configurarea proceselor de fabricație digitală, specialist în inteligență artificială.

Ce se va întâmpla cu o foarte mare parte dintre oameni?

Yuval Harari, profesor de antropologie la universitatea din Tel Aviv spune că dacă prima revoluție industrială a adus pe scena socială clasa muncitoare, a treia revoluție industrială aduce clasa oamenilor inutili. Și eu cred că are dreptate. Și mai cred că pentru orice stat cu mințile în cap perspectiva unui vector social major în zona aceasta este cel puțin una înspăimântătoare.

China este conștientă că va fi prima lovită de această mutație economică majoră și a luat singura decizie inteligentă pe care o putea lua: are deja cel mai mare număr de fabrici robotizate, sperând că dacă va reuși să rămână un actor major în zona producției de bunuri va absorbi mai ușor șocul social. Finlanda se pregătește pentru introducerea venitului universal de bază începând cu anul 2017 ca un proiect pilot în ideea generalizării sale ulterioare. În Elveția ideea a fost respinsă zdrobitor, cu 77% dintre votanți împotrivă, în cadrul unui referendum ce a avut loc în acest an. Franța și Olanda iau în calcul o asemenea abordare în timp ce Germania a respins-o în 2013 în Bundestag caracterizând-o ca irealizabilă. Numai că indiferent de poziționări clasa oamenilor inutili este pe cale să apară în anii ce urmează.

Dincolo de ceea ce se întâmplă azi în lume și de lucrurile care vor urma să se întâmple, cred că mult mai important pentru noi este să încercăm să înțelegem ce se va întâmpla în România și să încercăm să evităm dezvoltarea clasei oamenilor inutili ca un vector social major. Având în vedere realitățile economiei românești un asemenea fenomen este imposibil de abordat.
O creștere a taxelor pentru a asigura un venit fără muncă este de nesuportat de o economie orientată în mod fundamental către outsourcing sau servicii, mai ales că locurile de muncă din ambele domenii se vor eroda consistent în viitorul apropiat.

O lăsare în voia sorții ar duce la crearea condițiilor pentru instaurarea unei dictaturi antitehnologice, complet anacronică și care ar genera o prăpastie între națiunea română și lumea civilizată, doar de dragul asigurării de locuri de muncă la lopată și a revenirii economiei Primei Revoluții Industriale, adică a unei economii precare bazată pe utilizarea masivă a forței de muncă umane. La prima direcție a Marii Diviziuni Economice nu vom avea acces ca jucători și nu vreau să mă lansez într-un discurs nerealist.

Mai rămâne a doua direcție. Dar pentru aceasta avem nevoie urgent de schimbari radicale în sistemul educațional. Este singura șansă pe care o avem ca națiune și ar fi o eroare de neiertat să o ratăm.

Sistemul educațional actual a apărut la mijlocul secolului al XIX-lea din ideile iluminismului și nevoile Primei Revoluții Industriale. Din iluminism a preluat ideea universalității și cea a finanțării publice. Din prima Revoluție Industrială a luat scopul și forma de organizare. Sir Ken Robinson explică foarte clar acest proces și sunt întru totul de acord cu ideile lui.

Scopul sistemului educațional era crearea unui om cu un set solid de cunoștințe căpătate în școală și utilizabile repetitiv și întocmai pe tot parcursul vieții. Modelul școlii a fost și este modelul celei mai de succes instituții de la mijlocul secolului al XIX-lea: fabrica.

Între timp, Prima Revoluție Industrială s-a încheiat demult, fabrica este pe cale să dispară din universul uman, iar omul celei de-A Treia Revoluții Industriale este un om capabil să se adapteze și să creeze utilizând cunoștințe care se îmbogățesc și se schimbă pe tot parcursul vieții. Lucrul acesta este mult mai greu de realizat într-un sistem educațional. Însăși ideea de sistem pare a amenința scopul. Ea vine și în contradicție cu felul în care este percepută școala de către părinți, elevi și profesori, fel extrem de bine fixat în ADN-ul cultural al societăților umane.

Pentru că această criză a sistemului educațional nu este doar o criză românească ci una globală. O criză la care națiuni diferite încearcă să dea răspunsuri diferite. De la ideile excentrice finlandeze care nu vor duce nicăieri la idei extrem de profunde enunțate în spațiul Nord American care, și acolo, se izbesc de mentalul colectiv.

Dacă privim sondajele de opinie făcute în întreaga zonă euroatlantică, și România este foarte bine reprezentată în ele, majoritatea părinților își doresc ca școala să fie un fel de parcare cât mai bine dotată, cu program prelungit și cu reguli stricte și un sistem de securitate bine pus la punct. Majoritatea părinților și elevilor europeni vor materii mai ușoare, cât mai puțin STEM, note mari și o diplomă ca un soi de certificat de intrare în rândul lumii care să garanteze un loc de muncă pe viață într-o corporație mare sau la stat. Lumea în care puteai să-ți dorești așa ceva dispare vertiginos. Ea a fost posibilă datorită tehnologiilor mai puțin avansate ca azi și muncitorului asiatic. Ea nu va mai exista deloc în 10-15 ani, adică atunci când un copil care intră azi în școală devine absolventul ei. Va exista însă o lume cu oameni cu profesii extrem de diversificate și de schimbătoare, cu o mare abundență de produse ieftine pentru toți, dar foarte selectivă atunci când vine vorba de ultimele nivele ale piramidei lui Maslow. O lume a celor care o pot duce înainte și a celor întreținuți de primii.

Este foarte greu de crezut că cele două zone ale societății umane vor trăi într-o armonie perfectă, dar aceasta este o discuție lungă pe care nu vreau să o dezvolt acum. În lumea aceasta nouă, diferența dintre oameni și dintre națiuni va fi dată de un singur lucru: gradul de educare și felul în care ea a fost făcută.

Este extrem de riscant să continuăm cu ideile de standardizare în educație venite din Prima Revoluție Industrială. Cele mai periculoase dintre ele sunt legate de curricula unitară și testele naționale, legate una de cealaltă și venite din gândirea unui număr foarte mic de oameni care le decid pentru parcursul pe termen lung al unei întregi națiuni. Dimpotrivă, abolirea testelor naționale, libertatea curriculară și asumarea riscurilor educaționale de către familie și nu de stat reprezintă, cred eu, singura soluție pentru a diminua masiv riscul social.

Mă tem că societatea românească nu este pregătită pentru așa ceva. Dar asta se întâmplă și pentru că temele majore ale lumii în care trăim nu sunt niciodată discutate în spațiul public invadat de subiecte tabloidale. Și totuși trebuie să începem o asemenea discuție și să încercăm să găsim repede alternative la un sistem care va începe în curând să alimenteze clasa oamenilor inutili.

Publicat la data de 20.9.2016 .

14 comentarii

  1. Catalin
    20.9.2016, 8:30 pm

    Omenirea a mai trecut prin așa ceva. In timpul imperiului roman, exista o clasa a oamenilor liberi dar fara mijloace de subzistenta. Statul se asigura ca aceștia nu se vor revolta, distribuindu-e gratuit alimente si organizând spectacole de gladiatori. Paine si circ! Imperiul Roman s-a prăbușit tocmai din cauza corupției generate de existenta acestei clase de oameni care constituia o forță importanta de munca nefolosita.

    • Dana Gabriela
      21.10.2016, 3:41 pm

      Catalin Intre antichitate si prezent sunt doua diferente, uriase si interconecate si invers proportionale: populatia globului (ca numar) versus resurse.

  2. stefan
    20.9.2016, 9:16 pm

    Nu e chiar asa. Se vor produce modificari, mereu s-au produs, dar nu va aparea o categorie atat de larga de oameni inutili. Se va reduce probabil programul de lucru, deja se discuta de 4 zile pe sapt, astfel incat tot atat de multi oameni vor lucra, dar vor lucra mai putin.
    Da, Romania are nevoie disperata de o adaptare a invatamantului, dar in sensul in care acesta trebuie sa tina pasul cu dezvoltarea tehnologica. Daca pe piata muncii se cer competente de utilizare computer pt posturile bine platite, atunci trebuie sa ne adaptam, sa ne asiguram ca toti copiii ies din scoala avand aceste competente.

    • Klopo_Tare
      11.10.2016, 9:53 am

      Domnule Stefan, daca intelegeti limba engleza, intrati pe siteuri de tehnologie. Exista roboti care costa doar 20 000 USD si care pot ambala, executa diferite operatiuni tehnologice -ceea ce inseamna ca sunt accesibili chiar si IMM-urilor. Nu mai spun ca daca te pricepi la Arduino iti poti construi si programa tu singur propriul tau robot cu costuri de 10 ori mai mici – adica de circa 2000 E/USD.
      Inteligenta artificiala avanseaza imens datorita gigantilor IT – Amazon, Google, Microsoft, IBM. Casierii, muncitorii din fabrici – deja afectati de primul val de robotizare, ”paralegals” adica specialistii care cauta diverse informatii sau scriu contracte la cabinetele de avocatura, infirmierii, sunt in prima linie al celui de-al doilea val de robotizare. In zece ani milioane de oameni isi vor pierde slujbele – dl. Pambuccian stie ce spune, iar primele previziuni au fost facute prin 1985 – Toffler cu ”Socul viitorului” sau Galbraith cu ”Megatendinte”. Este o simpla chestiune de timp.

    • Klopo_Tare
      12.10.2016, 12:39 pm

      Acum este CHIAR ASA: http://www.capital.ro/fabricile-care-nu-au-niciun-angajat-o-realitate.html

  3. SCARLAT NICOLAE
    21.9.2016, 6:08 am

    Nu pretind că înțeleg suficient aceste idei tulburătoare referitoare la oamenii inutili . Mă gândesc însă că omenirea are nevoie de o nouă frontieră ,eventual în spațiul cosmic, pentru a evita un nou război mondial.

  4. Cetatean
    21.9.2016, 1:30 pm

    Excelent articol! Din pacate, sunt convins de faptul ca foarte putini romani inteleg cu adevarat magnitudinea schimbarii, si astfel reactiile vor fi palide (in cel mai bun caz) sau ostile (in majoritatea cazurilor).

  5. CALIMAN EUGEN
    22.9.2016, 10:51 pm

    1.Este regretabil si perdant pentru noi, ca marii intelectuali si (cu bune aptitudini de) “vizionari economici/sociali”, nu inteleg de ce “societatea romaneasca nu este pregatita pentru asa ceva”.Adica pentru constructia unei “scoli nationale”, capabile sa construiasca viitorul in directia asimilarii celei de a patra revolutii industriale, iar nu a productiei “clasei de oameni inutili”.
    Intradevar, este greu de inteles, ca invatamintul sau oricare alta activitate nationala, nu este perfectibila singular, ci doar SISTEMIC, adica numai impreuna cu toate sistemele nationale.Imbunatatirea incepe insa (prioritar) cu cea a economiei, care este motorul de “tractare” a celorlalte, deoarece orienteaza mersul tuturor lucrurilor, produce resursele materiale si financiare necesare schimbarii pozitive, iar pentru invatamint interesul elevului/studentului de a invata, spre a fi competitiv pentru locurile de munca.Scoala/universitatea devin si ele interesate de performanta, deoarce aceasta se masoara précis, “matematic”, prin numarul de absolventi angajati in profesia respectiva imediat dupa absolvire.Tocmai de aceea, scoala romineasca a ramas asa cum stim, economia fiind stagnanta, cu lipsa a 5 milioane de locuri de munca, incit absolventii se angajeaza (in special) ca someri la AJPFM sau capsunari in Vest.
    2.Neintelegera principalului deziderat al scolii, adica dezvoltarea economica ca motorul propasirii sale, ne pune in situatia de a trece peste inexistenta economiei si industriei nationale, cu simple constatari, ca nu sintem pregatiti pentru viitorul sumbru pentru tarile esuate economic. Principalul lucru care ar trebui sa stea in atentia si preocuparile acestor “vizionari”, este faptul ca nu numai ca nu sintem pregatiti pentru a patra revolutie industriala, dar odata cu pierderea economiei si industriei nationale, am PIERDUT insasi cele “trei revolutii industriale” anterioare!Fara reconstructia economica si industriala NATIONALA, de care nu vorbeste nici un vizionar, cum putem recupera revolutiile industriale pierdute, ca sa trecem organizatoric, material, tehnic, “organic” la a patra revolutie industriala?
    3.Apoi, vizionarii nu inteleg, ca reconstructia economica si industriala este oportuntatea nr.1 a Romaniei si trebuie sa constituie obiectivul fundamental al unui “proiect de tara”.Adica sa se renunte la strategia “strategiilor pe domenii sau pe tara”, toate fiind doare “teoretice” si “geografie economica”, iar singurul obiectiv al acestui proiect de tara, sa fie reconstructia economica si industriala nationala, ca mod obiectiv de recuperare a celor “trei revolutii industriale” pierdute.In lipsa acestora nu putem realiza nici o “PREGTIRE”, pentru o a patra revolutie industriala…

  6. din America
    24.9.2016, 5:43 am

    Pambuccian este o figura umila in parlamentul romanilor . Este sluga perfecta a celor aflati la putere , un individ incovoiat si lipsit de rusine . Cine sunt nevolnicii care-l trimit mereu in parlament pe acest lefegiu ? ? ?

    • Klopo_Tare
      13.10.2016, 12:58 pm

      Deci esti incapabil sa raspunzi punctual la subiectul in discutie si ataci persoana. Tipic postacilor si trolilor Sovietskii Soyuz

  7. Daniel Mois
    3.10.2016, 1:20 pm

    Societatea romaneasca este mai pregatita ca niciodata. Educatia alternativa deja functioneaza. Doar ca nu va fi pentru to(n)ti, ci numai pentru VARFURILE piramidei lui Maslow! Gata cu egalitarismul.

  8. Bogdan
    14.10.2016, 4:33 pm

    Este evident ca Romania este condamnata sa nu poata raspunde la asemenea provocari, cu o clasa politica care, chiar si cu cele mai bune intentii, este inepta in a pune in aplicare macar niste principii elementare care sa ajute societatea sa se pregateasca ca lumea in IT.
    Exemplu concret: avem scutirea la plata taxelor pentru programatori. Totul foarte bun, incurajam productia de software. Dar, atentie, incurajam doar la companiile existente! Un start-up cu programatori va plati taxe intregi in primul an de activitate pentru ca aplicarea scutirii se face doar in conditiile existentei unui venit de 10,000 USD per programator, in anul trecut!!! Pai, la un start-up nu exista ANUL TRECUT!

    Si, atunci, ce sa mai cerem de la inovatia romaneasca daca o intampinam inca din primul an cu un cap fiscal in gura?

  9. Alexx
    10.11.2016, 8:20 am

    … Ca de obicei, d-l Pambuccian delireaza scenarii apocaliptice. Acum 3-4 ani umplea internetul cu parerile lui semidocte despre revenirea la etalonul aur, “singura” solutie pentru sistemul economic mondial.

    Acum, trage dansul un semnal de alarma vis-a-vis de oamenii inutili – dintre care cel dintai este el.

    As dori sa punctez in primul rand faptul ca referendumurile citate de autor (Elvetia, Germania, etc) nu au avut nici un fel de legatura cu epoca robotilor sau cu oamenii inutili. Nici nu ar avea de ce – Elvetia si Germania sunt tari cu cetateni foarte bogati (relativ vorbind la nivel mondial).

    Apoi, as ruga cititorii, dar si autorul, sa raspunda la intrebarea:
    daca a inceput inlocuirea oamenilor cu masinile, cum se face ca nu creste somajul pe nicaieri, ba din contra… ?

  10. Bula N Escu
    13.12.2016, 5:57 am

    Las aici un link pt cine are curiozitatea si rabdarea sa citeasca, explica de ce premisele d-lui Pambuccian sunt corecte, dar concluzile nu.

    http://lesswrong.com/lw/hh4/the_robots_ai_and_unemployment_antifaq/

    Pe scurt, revolutii in automatizare au fost destule, si chiar mai bruste si cu mai mult impact decat cea pe care o traversam (motorul cu aburi, razboaiele de tesut, autobomilele, Ford model T in special) si nu s-a soldat niciodata cu clase sociale inutile.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Gabriela Drăgan

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română