Rezultatul de creștere economică pe anul 2012 începe să pună probleme de coerență a indicatorilor macroeconomici implicați. Nivelul de 607,5 miliarde lei în prețuri curente creștere din prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză este folosit în continuare de Ministerul Finanțelor, deși cea mai optimistă estimare curentă este de 1,5% creștere în termeni reali și nu 1,7% cât apare în documentul CNP.
Cele mai noi date publicate de o instituție internațională sunt cele ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare ( BERD), care mai creditează România pe acest an cu doar 0,8%, de la 1,2% prognoza anterioară. Estimarea pentru 2013 a fost și ea înrăutățită de la 2,6% la 1,8%. De subliniat că și aceste valori sunt exprimate în termeni reali, respectiv în prețurile perioadei de referință (anul 2011 pentru rezultatul de creștere pe 2012).
Tehnic, creșterea reală prognozată se obține prin ajustarea creșterii nominale de 5% în prețuri curente ( de la 578,6 miliarde lei în 2011, valoare provizorie comunicată de INS, la cele 607,5 miliarde lei estimate de CNP ). Ajustarea se face cu un deflator de 3,3%, potrivit tabelelor CNP, deflator care ar trebui să exprime o medie a creșterii prețurilor în economie ( atenție, nu este vorba despre inflația măsurată la consumator prin indicele prețurilor de consum !).
Ori, de la începutul acestui an, indicele prețurilor producției industriale se situa la 4,3% la mijlocul anului, în scădere de la 5,5% la începutul anului dar semnificativ peste deflatorul general. Salariile bugetarilor majorate cu 8% la mijlocul anului contribuie și ele la un deflator mai ridicat iar producția agricolă ce se anunță redusă va conduce la majorări substanțiale ale prețurilor produselor din noua recoltă.
Deocamdată, rămân să susțină estimarea unui deflator de 3,3% numai prețurile de partea de comerț cu diverse produse și servicii. Dar tendința de creștere a prețurilor este clară, îndeosebi pentru produsele care sunt aduse din import și care vor trebui să se alinieze la majorarea cu cel puțin 5 – 6 procente a cursului de schimb euro – leu și cu peste 15% a cursului dolar – leu.
Nici prețurile produselor realizate în țară și cele ale serviciilor furnizate consumatorilor autohtoni nu vor putea fi ținute în loc, pe fondul creșterilor de venituri, inclusiv către pensionari, mult mai mulți la număr decât bugetarii. Una peste alta, obținerea unui deflator de numai 3,3% devine tot mai dificilă, caz în care realizarea unui PIB de 607,5 miliarde lei nu ar mai conduce la creșterea prognozată inițial ci la una mult mai mică în termeni reali.
Nu trebuie scăpat din vedere că nivelul PIB este esențial pentru că o serie întreagă de parametri bugetari se obțin prin raportare la acest nivel iar evoluțiile de la un an la altul se pot obține numai prin luarea în considerație a nivelului real de creștere economică. Cert este că o majorare credibilă a estimării privind PIB nominal ar fi de natură să confirme menținerea oficială a creșterii economice în termeni reali la 1,5%.
De subliniat că raportarea la euro, care ne fusese favorabilă până acum, chiar și în anii de criză 2009 – 2011, nu ne avantajează la calculul final. La un curs mediu de 4,50 lei/euro pe ansamblul anului 2012, care se anunță destul de optimist pe moment, PIB ar urma să coboare de la 136,4 miliarde euro în 2011 la 135 milioane euro în 2012.
Desigur, realizarea încasărilor bugetare este facilitată pe fondul unei inflații mari și al unui curs de schimb euro/leu situat mult peste evaluările făcute la întocmirea bugetului. Dar asta va însemna inevitabil și cheltuieli mai mari ( sau majorări de arierate) și o anulare în termeni reali a majorărilor nominale de venituri. Una peste alta, se impune o reevaluare și o recorelare a indicatorilor macroeconomici, în conformitate cu noile evoluții din mediul intern și internațional.
