Valoarea adăugată brută de industrie ar putea depăși anul acesta recordul nominal al ultimilor 11 ani, înregistrat în 2017.
Condiția: să nu se dovedească întemeiată circumspecția antreprenorilor privind evoluția sectorului, aşa cum este exprimată de Barometrul Industrial.
Anul trecut, valoarea adăugată brută în industrie a fost de peste 45,5 miliarde de euro, cel mai înalt nivel din 2007 încoace, peste recordul din 2011, când indicatorul s-a situat la 42,5 miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat.
De asemenea, ar trebui confirmată, pentru tot anul 2018, statistica oficială care spune că producția industrială a crescut cu 4% în primele 9 luni ale anului,
Dimpotrivă, Barometrul Industrial, care măsoară aprecierile antreprenorilor, arată un optimism mult mai rezervat.
Media scorurilor privind activitatea industrială pe primele 10 luni ale acestui an a fost prea puțin superioară celei de anul trecut (56,5 puncte, faţă de 56,1), potrivit barometrului realizat de SNSPA și IRSOP și publlicat miercuri.
În plus, scorul Barometrului este foarte aproape de granița celor 50 de puncte, care face diferența dintre „expansiune” și „contracție”, potrivit metodologiei care folosește răspunsurile din interviurile directe cu managerii firmelor.
Și, în fond, recordul nominal al industriei depinde preponderent de avansul conjunctural al sectorului producției auto.
Incertitudini antreprenoriale din 2018
Optimismul industriașilor din România este obstrucționat de creșterea costurilor de producţie şi de scumpirea importurilor de materii prime, spune Barometrului Industrial.
Scorul răspunsurilor privind producţia îşi revine lent după scăderea constantă din aprilie încoace şi s-a plafonat în octombrie la valoara de 57 de puncte înregistrată în septembrie.
Totuși, vestea bună este că media punctajului privind comenzile pentru export se află acum peste media din primele nouă luni ale anului şi a urcat până la 57 în octombrie, de la 54 în septembrie.
Recordurile de deasupra tendinţei
Atmosfera circumspectă exprimată de barometru ar putea fi estompată statistic de avansul sectorului auto al industriei.
Creşterile de valoare adăugată coincid cu cele ale producției fabricilor Dacia – Renault şi Ford de la Mioveni şi Craiova. Producţia auto a României a crescut cu 1,6% în 2017, până la mai mult de 364.600 de unităţi.
La producţia auto se adaugă desigur şi cea de componente şi echipamente auto independentă de cele două mari uzine.
Recordul de valoare adăugată brută din industrie în 2017 este, de fapt , un salt de 11,2% faţă de 2016, în afara tendinţei. Creşterea a fost aproape la jumătate (6,1%) față de cea din 2017 și de peste cinci ori mai mare decât cea din 2015.
Anul 2018 se anunță și mai productiv în sectorul auto. Deja în primele opt luni ale anului Ford și Dacia au americanii şi francezii au produs peste 303.600 de autoturisme.
Evoluția valorii adăugate brute de industrie o urmărește pe cea a a evenimentelor din industria auto, din moment ce a crescut chiar într-un an de criză cum a fost 2010, peste nivelurile de dinainte e aceasta.
Atunci, producția și exporturile Dacia de mașini ieftine au îmblânzit dimensiunile dramatice ale crizei.
De altfel, în 2009, anul de apogeu al crizei, contribuția industriei la PIB a crescut până la 25,7% și a fost cea mai mare din ultimii 10 ani în 2011 (32,2% , date Eurostat ), dar desigur și din cauza scăderii PIB nominal.
Ulterior, politica creșterii economice stimulată în prinicipal de consum a plafonat contribuția industriei la PIB.
Problema este că, în prezent, mărcile ieftine ale gamei Dacia nu se mai fabrică în România, ca să mai atenueze şocurile, ca în urmă cu 7 -8 – 9 ani.
De altfel, comerţul exterior românesc a obținut un sold pozitiv doar în sectorul de mașini și echipamente de transport, cu a cărui valoare s-a compensat cam 10% din deficitul comercial înregistrat pe aproape toată linia în celelalte sectoare de activitate în primele 9 luni din 2018.
(Citiţi şi: Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto)
Evoluţia industriei româneşti este cu atât mai vulnerabilă la ciclurile economice, cu cât depinde de vânzările auto care scad în vermuri grele.
Barometrul industrial
Începând din 2014, în fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă.
Astfel în urma consultării celor 400 de manageri din eșanmtion, Barometrul industrial spune că:
Stocurile – contracție: scorul a scăzut de la 49 de puncte în septembrie, până la 46 în octombrie
Comenzile neexecutate – contracție: scorul a scăzut de la 49 până la 42
Comenzile noi au coborât brusc de la 59 la 56. Cererea rămâne volatilă. În primele 10 luni ale anului, indexul a fluctuat între 45 şi 63 de puncte, în jurul unei medii multilunare de 55 de puncte.
Importurile de materii prime reacţionează extrem de sensibil la schimbările din zona comenzilor noi. În octombrie, indexul a scăzut la 59 de puncte faţă de 62 în septembrie.
Numărul de angajaţi rămâne un factor instabil din cauza condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii, a politicilor salariale şi a cererii volatile. În octombrie, indexul a coborât de la 50 la 48, în zona de contracţie, iar în ultimele 5 luni media indexului a fost 47 de puncte, semnalând înclinaţia managerilor spre ajustarea descendentă a forţei de muncă.
Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas constante. Indexul din octombrie a avut fix 60 de puncte ca în septembrie. Deocamdată preţurile practicate de firme se menţin pe o traiectorie de creştere uşoară. Creşterea apare necesară în condiţiile costurilor mari de producţie şi a necesităţii conservării profitului şi a lichidităţilor.
Pe de altă parte, faptul că firmele nu impun preţuri mai mari arată că actuala conjunctură nu e foarte bună, mai spune Barometrul.
