duminică

17 martie, 2024

18 octombrie, 2017



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. 1.Aceasta atitudine n-a aparut din senin, ea avind cauze economice profunde si de deocamdata de nedepasit.Integrarea in UE care parea „pamintul fagaduintei” (economice) a adus pe linga dezvoltarea de care vorbeste autorul si numeroase neajunsuri economice si sociale.
    Intre ele este pierderea in mare parte a economiei, industriei si utilitatilor nationale, acaparate de firmele si tarile straine cu resurse financiare bogate, pierderea populatiei active atrasa de salariile si conditiile bune din Vest, ajungindu-se la blocajul dezvoltarii economice din lipsa de forta de munca.
    Ungaria de pilda, a promis celor ce se intorc acasa 200 de Euro lunar, sprijin financiar pentru achizitia de locuinte si altele.
    2.La primirea noilor membri, UE n-a avut un Proiect Unional de dezvoltare economica si industriala a noilor veniti si nu l-a considerat necesar nici pina azi.Daca tarile asiatice s-au industrializat intr-o generatie, tarile din Est au facut pasi minori in aceasta directie in cei 15 ani de integrare tocmai din aceasta cauza.Aceste lucruri cit si lipsa statului economic european ca perspectiva de dezvoltare economica rapida, a facut ca liderii din Est sa caute o alta cale de a accelera propria dezvoltarea industriala.Ei incearca a promova un mod autoritarist de guvernare – spre de a forta economic mina UE, prin masuri administrative, de pilda acolo unde regulile si principiile UE prevad reguli de piata – pentru a achizitiona unele active economice straine, considerate „strategice” pentru dezvoltare.

  2. 3.Pe masura ce tarile Estice „sufera” pierderi economice, sociale si bugetare din aceste cauze, liderii au inceput sa creada ca iliberalismul politic si autoritarismul economic pot tine locul proiectului national sau a celui comunitar de dezvoltare industriala.Aparent ar exista anumite rezultate economice in urma acestora, dar ele sint minore, lente, comparativ cu rezultatele potentiale ale proiectelor („lipsa”) aratate.
    La ambele nivele – national si UE -lipseste implicarea economistilor in studiul „economiei dezvoltarii” (care este cu totul altceva decit „economia administrarii” (micro si macroeconomia intreprinderii si a echilibrului bugetar national) care necesita constructia de proiecte de dezvoltare industriala rapida, ca faza ulterioara si realizatoare a strategiilor nationale pe domeniul economic si bugetar.
    In aceeasi masura lipseste cercetarea economica fundamentala la Institutele nationale de cercetare economica si Academie, care sa „transforme” in tehnici si proiect NATIONAL OPERATIONAL de reindustrializare, numeroasele solutii si strategii nationale existente.
    4.Mai mult ca atit, Guvernele si Presedentia refuza in mod sistematic si fara temei stiintific „proiectul de reindustrializare” oferit spre evaluare si promovare in economie.La fel ca in Romania, desi la o scara mai redusa, (deoarece stadiul de dezvoltare industriala al altor tari Estice este ceva mai avansat), politica si demersul economic este lipsit de directia si orientarea pe care o ofera doar un proiect de tara cu obiectivul industrializarii.Masurile si deciziile au un caracter haotic, impuse functie de pozitia in stat sau partid a decidentilor.Actuala stagnare economica si industriala, in ciuda unei aparente a dezvoltarii este iritanta pentru „muschii” celor de la putere, care dupa 15 ani de la integrare, au devenit convinsi de justetea politicilor AUTORITARISTE, fara sa inteleaga ca in lipsa proiectului national aratat, au iesit din efectul „dezvoltator” al PIETEI LIBERE, articulata organic cu proiectul national, care poate asigura reindustrializarea (la fel ca in tarile „tigrilor asiatici”) intr-o GENERATIE!

  3. 5.Este meritul autorului de a fi realizat un inventar dur si complet al consecintelor politice si strategice negative datorate alunecarii Estului spre iliberalism si autoritarism, care nu sint tehnicile potrivite si nici solutiile A sau B pentru accelerarea dezvoltarii industriale a tarilor grupului Visegrád.Ele sint numai si numai o iesire imitativa a Rusiei din NORMALITATEA si FIRESCUL dezvoltarii economice si industriale accelerate liberale (de ajungere din urma a tarilor dezvoltate), care speram sa fie de cit mai de scurta durata!
    6.Iesirea Estului din cercul vicios al nevoii de accelerare a dezvoltarii industriale si imposibilitatea gasirii cailor si solutiilor necesare, se va produce numai si numai odata cu constructia „Proiectul UE de industrializare a tarilor Estice”, imposibil de realizat, in lipsa PROIECTULUI NATIONAL al fiecaruia dintre ele.Odata realizate si unificate la nivel comunitar, ele vor constitui insai „proiectul de dezvoltare industriala si economica al UE”!

  4. EPILOG:
    Promovarea unui „proiect de reindustrializare” a carui cunoastere si evaluare este refuzata sistematic de catre Guverne si Presedentie (cu contributia consilierilor lor economici) se afla in datoria celor care au posibilitatea de a-l sustine din „interiorul” acestor istitutii…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. 1.Aceasta atitudine n-a aparut din senin, ea avind cauze economice profunde si de deocamdata de nedepasit.Integrarea in UE care parea „pamintul fagaduintei” (economice) a adus pe linga dezvoltarea de care vorbeste autorul si numeroase neajunsuri economice si sociale.
    Intre ele este pierderea in mare parte a economiei, industriei si utilitatilor nationale, acaparate de firmele si tarile straine cu resurse financiare bogate, pierderea populatiei active atrasa de salariile si conditiile bune din Vest, ajungindu-se la blocajul dezvoltarii economice din lipsa de forta de munca.
    Ungaria de pilda, a promis celor ce se intorc acasa 200 de Euro lunar, sprijin financiar pentru achizitia de locuinte si altele.
    2.La primirea noilor membri, UE n-a avut un Proiect Unional de dezvoltare economica si industriala a noilor veniti si nu l-a considerat necesar nici pina azi.Daca tarile asiatice s-au industrializat intr-o generatie, tarile din Est au facut pasi minori in aceasta directie in cei 15 ani de integrare tocmai din aceasta cauza.Aceste lucruri cit si lipsa statului economic european ca perspectiva de dezvoltare economica rapida, a facut ca liderii din Est sa caute o alta cale de a accelera propria dezvoltarea industriala.Ei incearca a promova un mod autoritarist de guvernare – spre de a forta economic mina UE, prin masuri administrative, de pilda acolo unde regulile si principiile UE prevad reguli de piata – pentru a achizitiona unele active economice straine, considerate „strategice” pentru dezvoltare.

  2. 3.Pe masura ce tarile Estice „sufera” pierderi economice, sociale si bugetare din aceste cauze, liderii au inceput sa creada ca iliberalismul politic si autoritarismul economic pot tine locul proiectului national sau a celui comunitar de dezvoltare industriala.Aparent ar exista anumite rezultate economice in urma acestora, dar ele sint minore, lente, comparativ cu rezultatele potentiale ale proiectelor („lipsa”) aratate.
    La ambele nivele – national si UE -lipseste implicarea economistilor in studiul „economiei dezvoltarii” (care este cu totul altceva decit „economia administrarii” (micro si macroeconomia intreprinderii si a echilibrului bugetar national) care necesita constructia de proiecte de dezvoltare industriala rapida, ca faza ulterioara si realizatoare a strategiilor nationale pe domeniul economic si bugetar.
    In aceeasi masura lipseste cercetarea economica fundamentala la Institutele nationale de cercetare economica si Academie, care sa „transforme” in tehnici si proiect NATIONAL OPERATIONAL de reindustrializare, numeroasele solutii si strategii nationale existente.
    4.Mai mult ca atit, Guvernele si Presedentia refuza in mod sistematic si fara temei stiintific „proiectul de reindustrializare” oferit spre evaluare si promovare in economie.La fel ca in Romania, desi la o scara mai redusa, (deoarece stadiul de dezvoltare industriala al altor tari Estice este ceva mai avansat), politica si demersul economic este lipsit de directia si orientarea pe care o ofera doar un proiect de tara cu obiectivul industrializarii.Masurile si deciziile au un caracter haotic, impuse functie de pozitia in stat sau partid a decidentilor.Actuala stagnare economica si industriala, in ciuda unei aparente a dezvoltarii este iritanta pentru „muschii” celor de la putere, care dupa 15 ani de la integrare, au devenit convinsi de justetea politicilor AUTORITARISTE, fara sa inteleaga ca in lipsa proiectului national aratat, au iesit din efectul „dezvoltator” al PIETEI LIBERE, articulata organic cu proiectul national, care poate asigura reindustrializarea (la fel ca in tarile „tigrilor asiatici”) intr-o GENERATIE!

  3. 5.Este meritul autorului de a fi realizat un inventar dur si complet al consecintelor politice si strategice negative datorate alunecarii Estului spre iliberalism si autoritarism, care nu sint tehnicile potrivite si nici solutiile A sau B pentru accelerarea dezvoltarii industriale a tarilor grupului Visegrád.Ele sint numai si numai o iesire imitativa a Rusiei din NORMALITATEA si FIRESCUL dezvoltarii economice si industriale accelerate liberale (de ajungere din urma a tarilor dezvoltate), care speram sa fie de cit mai de scurta durata!
    6.Iesirea Estului din cercul vicios al nevoii de accelerare a dezvoltarii industriale si imposibilitatea gasirii cailor si solutiilor necesare, se va produce numai si numai odata cu constructia „Proiectul UE de industrializare a tarilor Estice”, imposibil de realizat, in lipsa PROIECTULUI NATIONAL al fiecaruia dintre ele.Odata realizate si unificate la nivel comunitar, ele vor constitui insai „proiectul de dezvoltare industriala si economica al UE”!

  4. EPILOG:
    Promovarea unui „proiect de reindustrializare” a carui cunoastere si evaluare este refuzata sistematic de catre Guverne si Presedentie (cu contributia consilierilor lor economici) se afla in datoria celor care au posibilitatea de a-l sustine din „interiorul” acestor istitutii…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: