Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

Valentin Naumescu / Cancelarul Austriei și războiul viitorului buget european. Statele sărace din Est vor suporta costul Brexitului?

de Valentin Naumescu , 7.2.2018

Puncte cheie:

  • La 31 de ani, lui Sebastian Kurz îi vine greu să-și mascheze sau măcar să-și cosmetizeze pornirile politice instinctive, așa cum fac politicienii cu mai multă experiență: spune ce gândește și, foarte probabil, exprimă ceea ce gândesc și alții în Europa de Vest dar ezită să o spună franc;

  • Ceea ce are în vedere cancelarul Austriei pentru Bugetul post-2020 este o reducere a transferurilor financiare către statele din Europa Centrală și de Est, pe motivul că statele net contributoare „nu trebuie să mai plătească niciun euro în plus” după plecarea Marii Britanii, Austria numărându-se, bineînțeles, printre țările care contribuie mai mult decât primesc din bugetul Uniunii (al optulea contributor net);

  • Reducându-se bugetul total al Uniunii Europene, prin plecarea unuia dintre cei mai mari contributori (al doilea după Germania), este limpede că, dacă nu vor crește contribuțiile UE 27, în special cele ale contributorilor neți, beneficiarii neți vor primi mai puține fonduri europene;

  • Nu e de mirare că guvernele statelor mai sărace au anunțat imediat după Brexit, simbolic, că sunt dispuse să-și majoreze contribuțiile, în ideea evidentă că vor da un exemplu și vor „forța”, de fapt, guvernele economiilor mari să contribuie și ele mai mult în noul exercițiu bugetar. Dar cancelarul Kurz spulberă acum aceste iluzii;

  • Cu o recoltă impresionantă de 351,8 miliarde de euro în bugetul 2014-2020, Fondurile Structurale și de Coeziune, marele borcan cu miere al Uniunii, vor cunoaște aproape inevitabil o scădere, cele mai afectate fiind bineînțeles economiile emergente de la periferia blocului comunitar, a căror dezvoltare spectaculoasă în ultimul deceniu s-a bazat în mare măsură pe aceste programe-minune;

  • Discuțiile despre viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF) se vor contura în timpul Președinției României a Consiliului UE, în același semestru „nebun” în care se va produce și ieșirea efectivă a Marii Britanii, în martie 2019 (dacă nu se va activa până la urmă clauza de prelungire cu un an a termenului pentru exit, în absența unui acord Londra-Bruxelles, ipoteză pe care am mai formulat-o anul trecut) și alegerile europarlamentare, probabil la sfârșitul lunii mai, puțin după Summitul de la Sibiu;

  • Ajungem, de fapt, la miezul crizei Uniunii Europene: banii și solidaritatea. Cine plătește mai departe „distracția”? Cine va suporta financiar Proiectul European în deceniile viitoare, când, la 14 ani de la extinderea spre Est, este evident că inegalitățile de dezvoltare între țările bogate și cele sărace se vor menține. Argumentul polonezilor că nemții trebuie să plătească pentru că economia germană are mai mult de câștigat de pe urma Uniunii Europene decât contribuția Germaniei la bugetul comunitar nu ține, din simplul motiv că Germania oricum ar putea rămâne un mare exportator și investitor pe piețele din Europa Centrală și fără Uniunea Europeană, deci și fără să contribuie la un buget comun, așa cum a fost și în istoria pre-UE a Europei. Un singur exemplu: ce ar „consuma” oare Polonia sau Ungaria fără Uniunea Europeană? Ar interzice cetățenilor lor să mai cumpere VW? I-ar obliga să cumpere Lada? Și dacă, să zicem, le-ar pune taxe, ca să fie mai scumpe, cine ar avea primii de pierdut?

*

Prea tânărul cancelar al Austriei ne-a arătat, în fond, care este calea pe care se poate merge spre desființarea Uniunii Europene „fără să dai greș”. Ruptura intereselor între țările net contributoare și cele net beneficiare este metoda sigură de a pune capăt Proiectului European postbelic.

Așadar, banii. Dacă va exista vreodată un sfârșit al Uniunii, acesta nu poate veni decât de la o ireductibilă incompatibilitate a intereselor financiare, când cei bogați vor avea impresia că îi costă mai mult întreținerea Europei integrate decât reprezintă câștigurile. Sigur, depinde întotdeauna cum calculezi costurile și beneficiile. Există, dincolo de cele directe, și costuri dar și beneficii ascunse, dar când conduci guvernul la 31 de ani privești balanța ca un contabil. Adenauer și Schuman n-au făcut Comunitatea Europeană la 31 de ani, ci la 75, respectiv 65 de ani, când lumea nu mai era (în caz că fusese vreodată) pentru ei un business și o balanță contabilă primară. Și nu e vorba aici numai de vârstă, bineînțeles.

Pe de altă parte, este adevărat și faptul că diferențele de dezvoltare, infrastructură și culturale între țările vest-europene fondatoare, deși reale (mai ales pe regiuni nord-sud), nu erau, totuși, atât de abrupte pe cât sunt astăzi cele dintre vestul și estul Uniunii. Una e să faci o uniune economico-bugetară între Franța, Germania și Olanda, la care să se adauge mai târziu Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, sau Austria, Finlanda și Suedia, și alta este să adaugi acum acestui proiect integrat țările postcomuniste, în care oamenii câștigă de 4-5 ori mai puțin și au un bagaj de dezvoltare și modernitate, pe tot felul de indicatori, retardat cu cel puțin o jumătate de secol, dacă nu mai mult.

Ca ecuaţia politică să fie şi mai complicată, peste reţinerile crescânde ale opiniei publice vest-europene şi ale guvernelor acestor ţări de a-şi spori contribuţia la bugetul UE se adaugă, colac peste pupăză, atitudinea foarte critică a ţărilor din Europa Centrală faţă de instituţiile şi politicile Uniunii Europene. Cum s-ar spune la noi în popor, şi săraci, şi cu pretenţii („suveranişti”), cam aşa se arată fostele ţări postcomuniste în relaţia cu Bruxellesul, după ce au luat căruţe de bani din fondurile Uniunii. Numai în 2016, de exemplu, potrivit informaţiilor publice, Polonia a obţinut peste 7,1 miliarde de euro din fondurile europene, România 6 miliarde iar Ungaria 3,6 miliarde. Rezultatul? Un senator de la Bucureşti, membru PSD şi mare artizan al modificărilor legilor justiţiei şi codurilor penale, doctor în relaţii internaţionale, îi spune Preşedintelui Comisiei Europene că este cam…beţiv! Altfel nu îşi explică domnul senator cum de Comisia Europeană poate critica guvernul şi majoritatea PSD-ALDE pentru atacul asupra statului de drept.

La ora la care scriu aceste rânduri, apar noi elemente ale rupturii periferiei Uniunii Europene de nucleul ţărilor fondatoare şi dezvoltate. Premierul Belgiei semnalează că, dacă ţările din Grupul Vişegrad continuă să sfideze legislaţia europeană (adică deciziile Consiliului European) şi să nu primească refugiaţi conform cotelor obligatorii convenite în Consiliul European de toate statele membre, Uniunea ar putea adopta sancţiuni contra acestor state, mergând până la a fi excluse din procesul decizional, prin votul unei majorităţi calificate. Belgia numeşte acest semnal politic sever drept ultimatum adresat V4.

Mergând pe aceste drumuri paralele şi crescându-şi nemulţumirile şi frustrările una faţă de alta, Europa Centrală (periferia) şi Europa de Vest (nucleul dur al Uniunii) vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, de la sancţiuni la ruptura ireparabilă.

Până anul trecut, România spera că se va putea plasa de partea nucleului central al integrării europene, dar tot ce a urmat după ianuarie 2017 ne arată că şansele ca majoritatea PSD-ALDE să ne deturneze ţara de pe această traiectorie şi să ne împingă la periferia sordidă dar îmbăţoşată de „suveranism” a Europei, din care tot mai mulţi cetăţeni vor însă să emigreze (oare de ce?), sunt cât se poate de reale. Şi n-aţi văzut încă totul, staţi să vedeţi ce urmează, după învestirea noului guvern al Germaniei, când celebrul senator jurist PSD, doctor în relaţii internaţionale, îi va face beţivi şi pe Angela Merkel şi Emmanuel Macron în momentul în care aceştia vor face legătura firească între accesarea fondurilor europene şi statut de drept, iar octogenarul nostru ministru de Externe, care a plutit cu bine peste toate vremurile şi regimurile din anii 60 încoace, va da fuga la omologul ungar să ne apere de „abuzurile inacceptabile” ale Uniunii Europene. Linca, linca, clopoţeii!

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR declară neconstituționale modificările la Statutul aleșilor locali

Vladimir Ionescu

Cu unanimitate de voturi, CCR a decis marți că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Sesizarea a fost formulată… Mai mult

Stiri

Garanţia pentru ambalajele reutilizabile: 0,5 lei/ambalaj, după data de 31 martie 2019

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat, marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje. “Este un act normativ în concordanţă (…) cu reglementările europene în… Mai mult

Stiri

Plafonul pensiilor care beneficiază de compensarea de 90% la medicamente a crescut la 990 lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat un act normativ prin care a urcat la 990 de lei plafonul pensiilor pentru care se acordă o compensare de 90% la… Mai mult

Stiri

Premierul se întâlnește miercuri cu preşedintele Iohannis. O nouă şedinţă de Guvern va avea loc joi

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă se va întâni miercuri cu preşedintele Klaus Iohannis, a confirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului la finalul şedinţei de marți a Executivului.… Mai mult

Stiri

Titularizare / Mai mult de jumătate dintre profesorii-candidați au obținut note sub pragul minim necesar

Mariana Bechir

Doar 47,40% dintre profesorii care au participat la concurs au obținut la proba scrisă note peste 7, pragul minim necesar pentru a putea spera la… Mai mult

Europa

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Adrian N Ionescu

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru… Mai mult

Europa

Cu ce se întoarce Vladimir Putin la Moscova după întâlnirea cu Donald Trump

Victor Bratu

Un val de critici se revarsă la adresa lui Donald Trump după întâlnirea președintelui american cu omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, de la… Mai mult