Valentin Naumescu / Camioanele terorii lovesc o Europă debusolată. Urmează baricadarea şi războiul pentru supravieţuire. Unde s-a greşit?

de Valentin Naumescu | 21.12.2016 .

valentin-naumescu1111Puncte cheie:

  • Sfârşitul ordinii liberale este tot mai aproape de noi, dacă nu cumva procesul destrămării ţesăturii de esenţă liberală, tolerantă şi deschisă a civilizaţiei occidentale deja a început;

  • Teroarea islamistă va provoca inevitabil o reacţie de apărare a Europei, care va transforma politic şi, în sensul larg al termenului, cultural, Uniunea Europeană, prin aducerea la putere a celor care vor şti să-i convingă pe oameni că pot să-i protejeze de agresiunea fanatică a unui Islam care a ratat întâlnirea cu modernitatea, asupra unui Occident tot mai confuz;

  • Privind spre peisajul politic în continuă schimbare din Franţa, Germania, Olanda, Austria etc., mă tem că această nouă generaţie de lideri europeni nu poate fi decât una non-liberală şi intolerantă, de esenţă autoritaristă, una care aminteşte în mod evident de discursul tinerei generaţii politice a anilor ’30 ai secolului trecut;

  • Camioanele terorii lovesc o Europă debusolată. Aproape firesc, spunem astăzi cu resemnare, zorii noi ere a naţionalismului şi protecţionismului mijesc ameninţător, pe ruinele prea frumoasei petreceri europene strivite sub roţile camioanelor de la Nisa şi Berlin;

  • Europa este în centrul acestui proces de declin al liberalismului, tot aşa cum, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, se afla în centrul intelectual, cultural şi politic de iradiere a liberalismului spre alte continente. Dar nici Statele Unite nu sunt departe de această stare a revoltei, a saţietăţii generalizate, a respingerii tolerării pe mai departe a atacurilor celor primiţi din exterior (în general, din lumea islamică) asupra identităţii, libertăţilor şi tradiţiilor vieţii occidentale;

  • Dacă în analize precedente mă mai îndoiam asupra acestei perspective şi speram în refacerea premiselor pentru continuarea ordinii liberale şi a adâncirii integrării ţărilor de pe continent, astăzi semnele „căderii” sistemului libertăţilor şi a încrederii în Europa unită sau în alianţa transatlantică (deci în ideea strategică de Occident euroatlantic) apar peste tot, părând să anunţe evenimente şi tulburări încă şi mai grave în politica lumii;

  • Baricadarea Europei în faţa asaltului Islamului politic devine, pe zi ce trece, reacţia inevitabilă a „cetăţii asediate”, reacţie pe care nu o mai putem acum decât înţelege, cu resemnare şi gust amar. Însoţită de o suită de consecinţe politice colaterale, care nu au o legătură directă cu islamismul şi terorismul dar sunt o reflectare a acestora, „baricadarea” va conduce inevitabil la oprirea integrării europene, reinventarea frontierelor, reintroducerea controalelor poliţieneşti sistematice şi redescoperirea sentimentului suspiciunii, respingerea politică a vecinăţăţilor Uniunii Europene, fie sudică, fie estică, precum şi a imigranţilor şi străinilor (xenofobie), de oriunde ar veni ei, va face apel tot mai mult la identitatea creştină şi naţională, la etnie, chiar la specificuri regionale şi identităţi locale, va spori neîncrederea în instituţiile şi politicile europene considerate „alienate”, iar la modul general va afecta Paradigma Liberală a ultimelor decenii, adâncind falia sistem versus antisistem din bătăliile politice interne;

  • Atacurile camioanelor de la Nisa şi Berlin, împotriva a două simboluri tradiţionale ale vieţii plăcute şi confortabile a Europei, respectiv „Promenada englezilor” din luxosul oraş francez de la Mediterană, chiar de Ziua Franţei, şi Târgul de Crăciun din capitala Germaniei, lovesc aşadar în inima sistemului valoric şi cultural al continentului şi declanşează reacţia de autoapărare a naţiunilor europene în faţa agresiunii radicalismului islamic;

  • Oarecum suprinzător şi contradictoriu, asasinarea în aceeaşi zi a ambasadorului rus la Ankara plasează Rusia de aceeaşi parte a baricadei acestui uriaş război cultural, ca efect al confruntării din Siria, în care Rusia a intervenit masiv împotriva rebelilor din Alep. Occidentul şi Rusia par astăzi de aceeaşi parte a baricadei (spun deocamdată doar „par”), ceea ce va facilita iminentul dialog Trump-Putin de la începutul lui 2017, deşi interesele geostrategice ale Rusiei în Europa au fost până acum şi vor fi în continuare contrare ordinii liberale susţinute de Uniunea Europeană şi Statele Unite;

  • Am mai spus-o şi cu alte ocazii, ne aşteaptă un război lung şi greu, de uzură. Fiecare generaţie are în destinul ei să poarte un război, fierbinte sau rece, convenţional sau hibrid, explicit sau implicit, un război care retrasează ordinea mondială şi reformulează valorile dominante. Acesta, pe care îl vedem în plină desfăşurare, este războiul generaţiei noastre, războiul de supravieţuire a sistemului libertăţilor purtat cu duşmanii liberalismului, fie ei din exteriorul sau din interiorul lumii noastre. Iar falia acestei confruntări se adânceşte pe zi ce trece;

  • La întrebarea „Unde s-a greşit?”, cel mai facil răspuns, speculat politic copios de consorţiul în ascensiune Trump – Le Pen – Nigel Farage – Geert Wilders – Frauke Petry – Norbert Hoffer (şi de alţii care vor veni pe aceeaşi linie) pare a fi: „prea multe libertăţi”, „prea multă generozitate”, „prea multe drepturi pentru străini”, „prea mult s-au închis ochii”, „trebuie să punem piciorul în prag”. Problema este că, aşa cum arată lucrurile astăzi, la Nisa, Bruxelles, Paris sau Berlin, sunt tot mai puţine argumente şi date pentru a-i contrazice cu succes. Intrăm în epoca exagerărilor, în care un exces într-un sens determină un exces în sens opus;

  • Din nefericire pentru lumea în care trăim, imigraţia are într-adevăr, în prezent, un efect negativ puternic în politica Europei şi a Statelor Unite şi poate distruge orice lider sau guvern care nu înţelege că oamenii vor să i se spună urgent STOP, cel puţin un timp. O fi sau nu o fi corectă ideea, dar asta este ceea ce vor oamenii acum. Ar fi deci bine ca inclusiv cancelarul Merkel să înţeleagă rapid şi corect acest mesaj de nemulţumire şi această tensiune care pluteşte în aerul politic al Europei şi să îşi ajusteze discursul şi măsurile, înainte de a fi prea târziu, pentru ea şi pentru Uniunea Europeană. Cu atât mai mult cu cât Germania, Franţa, Olanda (foarte posibil şi Marea Britanie, cred eu) intră în an electoral.

*

Între atacarea Târgului de Crăciun de la Berlin şi asasinarea ambasadorului rus de la Ankara există mai mult decât simpla coincidenţă a unor atacuri teroriste desfăşurate în aceeaşi zi. Chiar dacă Rusia a avut şi are interese strategice divergente faţă de cele ale Occidentului, atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu, s-a întâmplat ca intervenţia masivă a Rusiei în Siria/Alep, împotriva rebelilor, să o plaseze conjunctural de aceeaşi parte a baricadei, adică de partea ţintelor terorismului islamic. Este interesant de urmărit, în acest sens, declaraţia plină de empatie a preşedintelui Putin faţă de Germania şi familiile victimelor de la Berlin precum şi de condamnare fermă a atacului criminal de la Târgul de Crăciun. Este un moment pe care, dacă va şti să îl joace cu inteligenţă, Putin îl va folosi pentru a capta bunăvoinţa liderilor occidentali şi a opiniei publice, atât în perspectiva mult aşteptatului dialog cu preşedintele Trump, în primele luni din 2017, cât şi pentru ridicarea sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, în iunie.

Pentru a clarifica succint tema asasinării ambasadorului rus (căci, dincolo de tragismul evenimentului, nu sunt de fapt prea multe de spus pe acest subiect), îi voi contrazice din start pe cei care prezic, după modelul atentatului de la Sarajevo din 1914, „izbucnirea celui de-al treilea război mondial”, acum pe baza unui conflict militar ruso-turc, spunându-le limpede că nu se va întâmpla aşa. Relaţiile ruso-turce îşi vor urma cursul de îmbunătăţire început după tentativa de lovitură de stat din vară împotriva lui Erdogan, curs determinat în principal de divergenţele pe care deopotrivă Moscova şi Ankara le au în prezent cu Statele Unite şi cu Uniunea Europeană, şi de ideea că o apropiere între cele două ţări, la care să se adauge eventual şi Iranul, le-ar face mai puternice şi capabile să construiască o contrapondere strategică importantă la blocul european şi euroatlantic. Deci, Putin nu va sacrifica interesele de politică externă ale Rusiei pentru a sancţiona regimul Erdogan, nici dacă se va dovedi că autorităţile de la Ankara îl aveau în atenţie pe tânărul poliţist turc pentru radicalizare islamică, ceea ce ar echivala cu o culpă indirectă.

Cu mult mai numeroase şi mai adânci consecinţe politice s-ar putea solda atacul terorist de la Berlin, venit într-un moment cum nu se poate mai prost pentru Angela Merkel şi Uniunea Europeană. Combinaţia între un atac terorist în Germania şi ideea (deocamdată nedovedită!) că acesta a fost posibil sau chiar facilitat de „politica porţilor deschise” faţă de imigraţia din Orientul Mijlociu, ar putea deveni fatală carierei politice strălucite a Angelei Merkel. Nu spun că aşa se va întâmpla cu certitudine, căci la ora la care scriu această analiză identitatea autorului atacului este necunoscută publicului, dar posibilitatea unei „aranjări nefaste a aştrilor” există, din păcate, chiar şi în stabila Germanie. Revendicarea atacului de la Berlin de către Statul Islamic nu este de bun augur pentru anul electoral 2017, suflând cu putere în pânzele Alternativei pentru Germania, conduse de Frauke Petry. Rămâne de văzut dacă atentatorul (atentatorii) erau sau nu din valul celor intraţi ca refugiaţi în Germania/Uniunea Europeană, chiar în cursul acestui an, sau erau rezidenţi mai vechi, cu cetăţenie germană sau europeană, din prima sau a doua generaţie de imigranţi. Nuanţele ar fi diferite, ca şi nivelul de blamare al Angelei Merkel, deşi tema mare a migraţiei ar fi aceeaşi iar dezbaterea privind „baricadarea Europei” ca ultimă soluţie de supravieţuire civilizaţională nu ar fi diferi prea mult.

Ne temem cu toţii că asemenea atacuri ar mai putea avea loc în Europa, chiar în următoarele zile, aşa cum au atenţionat în noiembrie serviciile americane de intelligence. La climatul politic actual de pe continent, marcat de tensiuni şi frustrări explozive, orice nou atac terorist poate forma un „cocktail Molotov” care să arunce în aer stabilitatea democraţiilor europene, oricum afectate de neîncrederea în politicile şi instituţiile Uniunii Europene.

Camioanele terorii par astăzi simbolul cel mai agresiv şi mai ameninţător al marilor pericole care pândesc Uniunea Europeană, precum şi semnul premonitoriu al schimbărilor politice şi culturale care urmează. Oamenii cer insistent acţiune şi soluţii dar acestea întârzie. Liderii europeni nu par să le aibă la îndemână. Opozanţii şi mai ales radicalii au în schimb, ca întotdeauna, sacul plin cu „soluţii”, cu critici şi cu promisiuni. Se încheie un an 2016 mizerabil pentru Uniunea Europeană, dar privim deja cu îngrijorare spre un 2017 care ar putea aduce punctul culminant al crizei structurale a Occidentului, precum şi momentul în care imensele provocări care au erodat deja fundaţia încrederii în ordinea liberală postbelică ar putea da lovitura decisivă însăşi Ideii Europene.

+

Publicat la data de 21.12.2016 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    31.12.2016, 11:03 am

    Unde nu s-a gresit, daca plecam de la rezultatele ei pentru Romania?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română