Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

de Valentin Naumescu | 9.11.2016 .

valentin-naumescu1111Puncte cheie:

  • Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual totalmente contrar modelului de guvernare de până acum;

  • Balansarea puternică spre opţiunea Trump vine cu toate consecinţele de politică internă şi externă, economice, sociale şi culturale care decurg din această dramatică schimbare a opţiunii fundamentale a Americii;

  • Victoria lui Trump consacră consolidarea curentului anti-sistem la nivelul democraţiilor occidentale, al cărui prim semn major a fost victoria taberei Brexit în Marea Britanie, pe 23 iunie a.c., la care se adaugă semnale rău prevestitoare din Franţa şi Germania, dinspre partide naţionaliste aflate în ascensiune. Se naşte un nou tip de sensibilitate politică şi intelectuală în Occident;

  • Au fost trei linii majore de clivaj în discuţie: falia sistem vs. anti-sistem (dimensiunea politică), falia globalism vs. americanism (dimensiunea economică) şi falia nerostită corectitudine politică vs. supremaţia albă (dimensiunea culturală). În toate cele trei bătălii a câştigat categoric Trump;

  • Se pare că majoritatea americanilor s-au săturat de mainstream-ul lor politic, de globalizarea pe care ei au creat-o acum 30 de ani şi care şi-a inversat acum sensul de acţiune, aducând profit Chinei şi umplând lumea occidentală de imigranţi, dar şi de principiul corectitudinii politice, care însemna, în esenţă, că o majoritate nu poate face tot ce doreşte într-o ţară, că minorităţile de orice fel sunt discriminate pozitiv, fiind aduse practic, prin drepturile legale conferite, pe picior de egalitate cu majorităţile;

  • Trump nu va face tot ce a promis în campania electorală, din tot fel de motive, dar va face suficient pentru a schimba America şi ordinea globală;

  • Să ne aşteptăm, în martie-aprilie, la un Summit Trump-Putin, care va marca începutul unei negocieri (deal) la pachet, pe diverse teme, Statele Unite-Rusia;

  • Să ne aşteptăm, în schimb, la o tensionare a relaţiilor Americii cu China, pe dosare economice şi politice, globale şi regionale;

  • Să ne pregătim pentru intrarea NATO într-un con de umbră şi de inactivitate politică, strategică şi militară, cel puţin pe durata următorului mandat de patru ani, dar nu la desfiinţarea NATO;

  • Să ne pregătim pentru o Uniune Europeană care va conta mai puţin pe America şi va căuta soluţii proprii de securitate, chiar dacă, realist vorbind, acestea ni se vor părea tuturor mai puţin credibile din punct de vedere militar;

  • România? România va trebui să lucreze cu administraţia Trump. Să căutăm urgent piste spre oamenii de încredere din echipa lui Trump, pentru a explica importanţa geostrategică a României în zonă (în caz că îi mai interesează zona), pentru a începe să construim încrederea şi legătura cu Casa Albă, esenţiale pentru menţinerea „parteneriatului strategic bilateral consolidat” Statele Unite-România în realitate, dincolo de cuvintele de pe o hârtie semnată acum câţiva ani. În următoarele luni, rolul Ambasadei României la Washington va fi uriaş, căci ambasadorul nostru şi serviciile de intelligence vor trebui să găsească urgent drumul cel mai scurt, cel mai de încredere şi cel mai eficient, prin conexiunile pe care să sperăm că le avem în echipa de campanie a lui Donald Trump, spre cel de-al 45-lea Preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Agomeraţia va fi mare la uşile noului star al politicii mondiale.

*

Asta a fost, s-a încheiat. Poporul american a vorbit. Pe toate cele trei linii de clivaj, respectiv falia politică (sistem vs. anti-sistem), falia economică (globalism vs. americanism) şi falia culturală nerostită (corectitudine politică vs. supremaţia albă), opţiunea Trump a triumfat. Americanii „şi-au luat ţara înapoi” într-o manieră care îi îngrozeşte pe cei 47% care au votat pentru Hillary Clinton, pe o parte din cei care au stat acasă şi mai ales pe cei mici din lumea occidentală, cum suntem noi, care mizau pe America pentru securitatea lor.

Sunt câteva observaţii fundamentale care trebuie formulate acum, înainte de a trece la predicţii şi sugestii pentru viitor. Unele le-am mai spus în analize anterioare, altele sunt o premieră.

Unu: nimic nu e sigur în politica internaţională, nu există garanţii absolute, iar cine se complace în lozinci şi sloganuri se poate trezi peste noapte într-o lume schimbată.

Doi: se confirmă teoria ciclurilor istorice şi a marilor alternanţe ale opţiunilor fundamentale, generaţia americană actuală punând punct unei paradigme liberale (în sensul american al termenului) şi de deschidere care se impusese treptat, începând cu epoca J.F.Kennedy şi valul protestelor tinerilor din 1968.

Trei: America se închide, se întoarce cu faţa spre ea însăşi, ceea ce nu înseamnă că va dărâma tot ce a construit în lume în ultimele trei decenii, dar nu va mai face efoturi semnificative să apere vechea ordine globală liberală.

Patru: este prima dată în istoria Statelor Unite când este ales un preşedinte care nu a avut nicio funcţie în serviciul public, şi asta spune ceva despre cât de tare îşi urăsc americanii establishmentul politic.

Cinci: „gigantul adormit” s-a trezit, iar acesta era, aşa cum s-a formulat deja în media americane, the white American working class, cea mai frustrată categorie socială a Americii.

Şase: din America profundă, din America rurală şi a orăşelelor de tipul Twin Peaks, de la fermele din Midwest, de la red-necks, şoferii de trucks şi de pe stadioanele de baseball unde obezii beau bere şi mănâncă hamburger şi popcorn (nu e nimic peiorativ în această descriere), a răbufnit mişcarea Trump, care a măturat sistemul.

Şapte: perdanţii în această măsurare a forţelor sunt nu numai în politică (Partidul Democrat şi liderii Partidului Republican), ci şi universităţile de stânga, intelectualii liberali, mediile culturale şi artistice, mass-media mainstream etc.

Opt: cea mai importantă dintre toate disputele care s-au tranşat astăzi este tocmai cea nerostită, tabuul Americii, adică înfrângerea „corectitudinii politice” de către dorinţa de revanşă a ideii de supremaţie albă. Nimeni, niciun analist, nu a dorit să vorbească explicit despre creşterea acestei frustrări în ultimii ani.

Nouă: cu cât tabăra Clinton îl numea mai intens pe Trump „rasist şi sexist”, cu atât acesta creştea mai mult în sondaje. Aceasta este adevărata faţă a majorităţii tăcute a societăţii americane, încă albe, care nu avea acces (pentru că este profund ignorantă, ca şi o mare parte din susţinătorii lui Hillary Clinton de altfel, să nu ne facem iluzii) la poziţii guvernamentale şi politice, la cariere în universităţi, la mass-media, la dezbaterile intelectuale, şi se simţea exclusă din propria ţară. America profundă îşi neagă elitele.

Zece: curentul anti-sistem nu se va opri la victoria lui Trump, ci va exista o creştere puternică a expresiei politice a frustrării clasei submijlocii şi în alte societăţi occidentale, începând probabil cu Franţa şi Germania în alegerile din 2017.

Dar ordinea globală Trump? Noul preşedinte va face doar o parte din ceea ce a promis, dar suficient ca să ne facă să simţim că trăim într-o altă ordine internaţională. Să ne aşteptăm, după inaugurare, în martie-aprilie, la un prim Summit Trump-Putin şi la un deal Statele Unite-Rusia pe un pachet de teme. Nu le anticipăm acum, vom reveni. Să ne aşteptăm la o tensionare severă a relaţiilor americano-chineze, pe dosare economice şi politice, globale şi regionale. Uniunea Europeană şi Statele Unite se vor distanţa în continuare iar semnare Acordului de Liber Schimb TTIP, în condiţiile dorite de europeni, devine improbabilă.

Ca fapt divers, cred că unul din lucrurile pe care Trump le va face, tocmai datorită simbolismului şi controverselor din campanie, va fi zidul stupid dintre Statele Unite şi Mexic. Nu va fi, în mod evident, pe toată lungimea frontierei comune, nu va fi „de beton şi trei metri înalţime”, va fi un simulacru de zid (va exista un moment media al inaugurării lui, în stil Trump) şi va fi combinat cu alte măsuri de întărire a controlului la frontieră. Dar un zid va face, o caricatură de zid, ca să arate că îşi îndeplineşte promisiunile electorale.

România şi alte ţări din Flancul Estic al NATO vor trebui să intre urgent în „şedinţe de strategie” şi să îşi mobilizeze întreaga inteligenţă de stat de care dispun, pentru a găsi soluţiile de urmat pentru relaţionarea cu Statele Unite, în mandatul care începe pe 20 ianuarie 2017. Vom porni pe drumul spre noul lider de la Casa Albă cu vechea noastră asumpţie: „Lasă că nu este dracul atât de negru..”. Sună cinic, dar asta trebuie să facem. Voi reveni, pe larg, şi pe această temă, în săptămânile următoare.

În esenţă, Trump şi sistemul relaţiilor internaţionale vor trebui să convieţuiască. Şi o vor face. Lumea nu poate exclude America din calculele sale, pentru că este condusă de un Trump deocamdată nefrecventabil ca discurs (mai vedem în ianuarie 2017), iar America lui Trump nu poate supravieţui ca primă mare putere a lumii fără a relaţiona pozitiv cu Uniunea Europeană. Din aceste două considerente esenţiale va rezulta compromisul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă.

Publicat la data de 9.11.2016 .

6 comentarii

  1. just me
    9.11.2016, 2:48 pm

    Sa ne intelegem: nu americanii de rand au creat globalizarea ci sistemul impotriva caruia au votat abia acum pentru ca doar acum au putut. Nu e cea mai buna alegere dar era singura disponibila. Dumneavoastra si toti ceilalti open minded ganditori politici trebuie sa intelegeti modul in care gandesc societatile occidentale si sa incercati sa scoateti la lumina alt gen de lideri politici,mai destepti decat Trump si in stare sa duca lumea (alba) in aceasta noua directie in care isi doreste sa mearga. M-ati intristat cand ati spus white supremacy. Nu e deloc asa,mai curand supravietuirea rasei albe. Poti sa condamni o rasa pt ca vrea sa supravietuiasca? Eu zic ca nu

  2. Adrian D
    9.11.2016, 3:10 pm

    Nici dupa al 12-lea ceas analistii de pretutindeni nu pot intelege unde nu au inteles de la bun inceput. Intr-o lume democratica nu ii spui poporului ce sa faca, ci ii urmezi vointa. Oare cat vor mai trai pe banii popoarelor si vor mai da lectii de inginerie sociala despre cum ar trebui sa arate raiul pe pamant tot soiul de alergatori dupa titluri de catedre de la inaltimea carora sa-si peroreze visele despre o lume mai buna?

  3. zah
    9.11.2016, 4:38 pm

    problema cea mai stringenta este ca noi nu mai avem diplomati de talie mare si nici politicieni nationalisti(in adevaratul sens al cuvantului?!?!?) cum am avut in perioada interbelica?!?!?

  4. Alex
    9.11.2016, 5:48 pm

    As zice ca la moment a castigat doar Trump si echipa lui. Au castigat doar alegerile si atat. Partida anti-sistem a castigat doar o “batalie”, va castiga sau nu “razbioul” – ramane de vazut, asta depinde deja de actiunile de mai departe ale noii administratii. Cert e una, sistemul nu a depus armele si un eventual esec al lui Trump cu siguranta va trezi mari dezamagiri, care, amplificate de mass-media pro-sistem, ar putea duce la infrangerea partidei anti-sistem.

  5. Gabriela
    10.11.2016, 1:22 am

    Trump este presedinte si atat. Nimeni nu stie ce este in stare sa faca. In campanie a aratat ca este un om obisnuit, care intelege perfect sistemul in care traieste omul de rand. Asta a fost, probabil, parghia care l-a propulsat.
    Sistemul american a devenit nociv inainte de razboiul mondial, dar americanii nu simteau atunci nimic. In ultimii anii americanii au luat contact direct cu maleficii care conduc lumea. Saracii nelasati sa traiasca in tarisoarele lor, au dat buzna peste ei, in cuibusorul linistit de peste Atlantic. Atunci au simtit americanii de rand ce inseamna “legea americana” si nu le-a placut.
    Pana mai ieri dusmanii omenirii atacau anumite nationalitati; astazi vor sa uniformizeze lumea. Germania e terorizata de politica cancelarului aservit masoneriei americane, tarile nordice sunt abuzate de sistemele masoneriei locale iar Franta si Marea Britanie sunt ingenunchiate de extemistii musulmani.
    Lumea de azi e ingrozita de musulmani din cauza extemistilor acestei religii. La fel s-a intamplat in secolul trecut cu rusii, desi problema erau bolsevicii, nu poporul care a dat lumii oameni de cultura si nu numai. Atunci nu se intelegea de unde aparusera bolsevicii armatei rosii, dar acum stim: ei au fost creati de americani in laboratoarele sinistre ale masonilor care se doreau a fi conducatorii lumii. Probabil ca de acolo vin si teroristii musulmani.
    Cert e ca dorinta maleficilor din spatele scenelor de a globaliza lumea si a o conduce printr-o mana de fier, se apropie de momentul inaugurarii. daca Trump nu le devine servitor, va fi scos din scena cu un glont bine potrivit. Poate ca ursul masonic a suferit o rana de moarte, dar nu e inca mort. Vom vedea ce va urma. Cert e ca lupta dintre conducatorii planetei si masele de oameni obisnuiti e acerba. Noi suntem multi, dar ei sunt puternici. Ei stiu sa dezbine masele, sa le ingrozeasca, sa le minta, sa le manipuleze si chiar sunt capabili de genocide. Nimic nu e prea mult pentru ei.
    Daca privim cu atentie situatia in care ne aflam, intelegem ca avem sansa oilor inconjurate de o haita de lupi. exact asta le-a spus Isus ucenicilor. Singura solutie de scapare este Pastorul, adica Isus, Cel care a biruit sursa tuturor relelor de pe pamant, dar si aici tot ei, maleficii din umbra, ne-au convins ca a crede in divinitate si a cere ajutorul lui Dumnezeu este cea mai elocventa dovada de slabiciune si prostie dusa la extrem.
    Ramane de vazut cati oameni intelepti mai sunt in mijlocul maselor.

  6. Dan
    11.11.2016, 4:00 am

    Articol ce numește câteva adevăruri, dar le contorsionează conform celebrei școli a marxismului cultural. Hai să stabilim ceva: în SUA, democrații sunt de fapt stânga, corecții politic etc. Pentru a înțelege, citiți: https://medium.com/@nntaleb/the-intellectual-yet-idiot-13211e2d0577#.bs87i6s3b

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română