marți

26 martie, 2024

28 iunie, 2016



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

14 răspunsuri

  1. Domnule Lazea,
    Ne-am cunoscut la Consiliul de Export. Am fost si sunt un admirator al Dvs. si al site „Curs de Guvernare”.
    Imi permit sa va felicit pentru acest articol, este exact ceea ce gandesc si eu!
    Nu am adresa Dvs., am scris la o adresa de la BNR si mail-ul s-a intors, asa ca va scriu prin site.
    Cu consideratie,
    Vlad Tepelea

  2. Domnule Lazea, multumim pentru analiza exhaustiva. Problema este ca astfel de analiza sunt foarte putine nu numai in Romania, ci in intraga Europa.

    Daca intraga populatie a Europei ar cunoaste ce anume ”livreaza” UE, poate ca nu ar mai fi atat de afectata de ceea ce nu ar trebui sa livreze.

    Adica ar intelege.

    Dar daca UE e doar o uniune a liderilor, politici si economici, iar natiunile sunt lasate la discretia comunicarii liderilor nationali ?

    Asa cum stim bine cu totii, criza de lideri se suprapune cu criza generala provocata de tranzitia catre uniunea politica.

    Se vor trezi acesti lideri inainte ca natiunile sa se sature de aceasta tranzitie pe care nu o inteleg ?

  3. Este gresit sa se invoce lipsa de solidaritate a britanicilor. Ca sa fii solidar trebuie sa ai de ales iar acest lucru nu se poate face atunci cind altii te pun in fata faptului implinit cum a procedat Germania cu imigrantii fara sa intrebe pe nimeni. Iar apoi a cerut solidaritate. Nu poti cere nimanui solidaritate cu o decizie la care nu participa.

    In rest observatiile sunt pertinente si as spune chiar forte simple daca nu as stii ca in Europa nu sunt cunoscute nici macar lucrurile simple.

  4. Mi se pare o analiza foarte competenta cu care sunt 100% de acord. Si de obicei nu prea sunt de acord. 🙂

    Felciitari.

  5. UE a fost ceva pina in 1989. rezultatul fiind modrnizarea economica si industriala a Spaniei, Portugliei, Greciei, tari iesite din dictaturi militare in 1980.Dupa caderea comunismului, UE n-a mai fost uniune economica, care sa asigure dezvoltarea economica rapida.Exemplul clasic este Romania dezindustruializata, cu pierderea economiei, industriei si utilitatilor nationale si a 5 milioane de locuri de munca, odata cu un sfert din populatia emigrata economic.Daca UE nu construieste un proiect pentru perioada postcomunista, cu institutii capabile sa produca „dezvoltare economica” in flancul sudic, ea devine tot mai birocratica si mai stagnanta.Povestile despre pace si bunastare nu pot tine locul realitatilor economice si sociale romanesti…

    1. Analiza d-lui Lazea este corecta dar specifica unui om de finante =banci si mai putin aderenta la conditia economico-sociala determinanta in fapt.
      Pierderile imense suferite de tarile postcomuniste aderente la UE constituie un factor de retard si de tensiune care nu poate fi depasit si ceea ce este mai dificil este ca nu poate fi explicat decat prin prisma tarilor din comunitate care au acaparat in sistem colonie tarile fost comuniste.
      Comentariul d-lui Caliman este corect ,precis si cere niste analize care sa duca la un proiect benefic pentru tarile care au fost decimate economic si depopulate in avantajul altor tari din CE.
      Ceea ce as sugera este ca d-nul Lazea care are si specializarea si experienta sa faca o evaluare corecta a activelor si a PIB-lui din perioada comunista urmand sa constate ca in valoare reala atat productia cat si activele din Romania in 1989 nu se aflau la valorile preluate din contabilitati si statistici fiind de mai multe ori superioare.
      PIB-ul Romanie in valori reale in anul 1989 era cu mult peste 1250 miliarde Dolari atunci cand paritate era de 7.2 lei/Dolar USA.
      Analizele care se pot face duc la concluzia ca Romania a avut tehnologia (o parte de ultima generatie)si ceea ce este mai important calificarea in toate domeniile pentru a performa tehnic ,economic si social dupa 1989 dar ceea ce a distru sistematic este acceptarea doctrinei neoliberale indusa de pseudospecialisti ca Stolojan,Roman si Isarescu fara a mai discuta de nulitati ca Vacaroiu sau Iliescu care nu au acut nici o viziune legata de strategie si evolutie cu plecare din starea economiei din 1989.

  6. Articolul este bun, dar i se poate obiecta o eroare care a fost preluata aproape mecanic in mmulte analize: presupusul rol pe care aceasta organizatie l-ar fi jucat in mentinerea pacii pe continent.
    UE si CEE nu au jucat niciun rol in acest sens, ba dimpotriva.
    Aici, meritul le-a revenit in intregime NATO si, in principal SUA. Planul Marshal, prezenta militara conventionala masiva si umbrela nucleara a SUA au asigurat acestui continent linistea si pacea necesara dezvoltarii.
    UE e formata, in cea mai mare parte din state care isi subfinanteaza capacitatile militare pe care le mentin mai mult in sila. UE actioneaza confuz si greoi, lasand impresia unui adolescent timid, greoi si timorat pe arena internationala. Razboaiele din fosta Iugoslavie, pornit mai ales datorita intereselor tarilor central-europene, si cel din Ucraina in care UE (a se citi Franta si Germania) au evitat sistematic sa sanctioneze Rusia sunt suficiente dovezi despre falimentul din fasa al veleitatilor UE de a constitui vreodata o putere politico-militara demna de luat in seama.
    Iar recentele ifose de dublare a rolului NATO ca organizatie de aparare nu au alta justificare strategica decat vanitatea provinciala. Dublarea autoritatii de comanda, existenta a doua ierarhii de comanda paralele duce spre un singur rezultat: dezastrul, lucru pe care il stie si ultimul cadet de la orice academie militara.
    Evident, nu are niciun sens sa spui asemenea adevaruri elementare la Paris, Berlin si Bruxelles care, de vreo 100 de ani incoace nu au experimentat decat logica infrangerii militare.
    Deocamdata, „temutele” forte militare ale UE „stralucesc” prin existenta unor state majore supradimensiotate care au in subordine zero forte militare. Si de ce le-ar avea? La o adica, ce, nu are nenea NATO sa ne dea?

    1. In constructia Uniunii Europene a fost avuta in vedere o premiza obiectiva a existentei unor relatii tensionate – care pot degenera in razboaie – intre diferite state, si anume discrepanta dintre necesitatile de resurse de toate felurile (de capital, de forta de munca, de materii prime, de resurse energetice etc) ale tarilor, in concordanta cu aspiratiile acestora de dezvoltare, si accesibilitatea restrictionata sau ingreunata a acelorasi tari la resursele necesare. Tocmai de aceea libertatea de miscare a capitalului, a fortei de munca etc asigurate in cadrul Uniunii Europene este de natura a elimina in buna masura o cauza majora a tensiunilor si chiar a unor posibile razboaie, cel putin intre statele europene. Prin urmare, articolul nu contine eroarea la care va referiti. De altfel, autorul articolului nu este singura persoana care sustine teza Uniunii Europene ca factor al mentinerii pacii. Sa ne amintim, de exemplu, ca exact acelasi lucru il spunea fostul cancelar german Helmut Kohl, care sublinia faptul ca principalul scop al Europei unite este evitarea unui nou razboi, aspect pe care, din pacate, numai persoanele foarte avansate in varsta, care au suportat ororile razboiului, il pot constientiza pe deplin. Ramane de vazut daca generatiile mai noi, lipsite de aceasta trista experienta, vor avea totusi intelepciunea de a nu strica, ci de a pastra si dezvolta, ceea ce s-a realizat cu atata greutate, dupa o serie intreaga de experiente tragice parcurse in trecut de tarile europene.

  7. Ca pui de roman (și de dac) ce mă aflu, țin să vă atrag atenția că zicala citată în text, deși are sens, înseamnă altceva decât crede autorul. „Si vis pace” se traduce prin „dacă vrei cu războiul”. Corect este „si vis pacem”, cu „pace” la acuzativ, nu la ablativ! Trebuia exersata putin declinarea a 3-a…

  8. Domnule Lazea

    dvoasta si aialati europeni suneti dispusi sa imnrabacti unifprma sa luati arma in mana si sa crapati (crever) ptr Europa?
    Nu?!

  9. If you read some of the history of Europe, England always instituted itself in the role of the balance maker in Europe. Cannot exercise this role while closely involved in the EU, Germany is economically too strong. Therefore Brexit was inevitable.

    UE a fost deficitara de la inceput. Uniunea fortei de munca , uniunea pietelor, uniunea politicilor s-a taraganat din 57 pana acum. Europa a gresit incercand sa se integreze dupa modelul american. Identitatile etnnice europene sunt mult prea puternice pentru a permite stergerea lor si intrarea tuturor natiilor sub tutela puterii economice.
    EU trebuie sa abandoneze priectul de la Bretton-Woods si sa se refere mai mult la realitatile si specificitatile Europei.
    Putina imaginatie Americana nu strica dar modelul de integrare american nu este pentru Europa.

  10. „Nu este exclus ca să existe şi alte state europene care să împărtășească această concepţie mercantilistă şi care să nu vadă în Europa altceva decât o vacă bună de muls.”

    Vorbiti aici despre Germania, sper, care profita de pe urma subevaluarii euro fata de cazul cand ar avea inca marca.

    Cand veti scrie un articol in care sa recunoasteti mercantilismul Germaniei si „reformele structurale” Harz 4 ale Germaniei din anii ’90 (adica devaluarea fortei de munca germane — pe romaneste, salarii mici fata de productivitate)?

    De asemenea, de ce Franta a respectat tratatele cu inflatia 2%, iar Germania a tinut-o foarte joasa, tragand in piept restul EZ?

    De ce nu e amendata Germania pentru excedent excesiv si agresiv (8% pe spinarea celorlati din Eurozona)?

    De ce nu vrea Germania sa faca o uniune europeana de transfer? – asa cum in SUA excedentul produs in NY este transferat federal statelor mai sarace, sa zicem Alabama.

  11. Place foarte mult articolul. Cuplat cu ideile finale ale lui Obama, respectiv suntem TOTI interconectati si fiinte umane, „our humanity” ar putea, poate, schimba mersul istoriei, care este destul de sumbru, in favoarea speciei noastre.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

14 răspunsuri

  1. Domnule Lazea,
    Ne-am cunoscut la Consiliul de Export. Am fost si sunt un admirator al Dvs. si al site „Curs de Guvernare”.
    Imi permit sa va felicit pentru acest articol, este exact ceea ce gandesc si eu!
    Nu am adresa Dvs., am scris la o adresa de la BNR si mail-ul s-a intors, asa ca va scriu prin site.
    Cu consideratie,
    Vlad Tepelea

  2. Domnule Lazea, multumim pentru analiza exhaustiva. Problema este ca astfel de analiza sunt foarte putine nu numai in Romania, ci in intraga Europa.

    Daca intraga populatie a Europei ar cunoaste ce anume ”livreaza” UE, poate ca nu ar mai fi atat de afectata de ceea ce nu ar trebui sa livreze.

    Adica ar intelege.

    Dar daca UE e doar o uniune a liderilor, politici si economici, iar natiunile sunt lasate la discretia comunicarii liderilor nationali ?

    Asa cum stim bine cu totii, criza de lideri se suprapune cu criza generala provocata de tranzitia catre uniunea politica.

    Se vor trezi acesti lideri inainte ca natiunile sa se sature de aceasta tranzitie pe care nu o inteleg ?

  3. Este gresit sa se invoce lipsa de solidaritate a britanicilor. Ca sa fii solidar trebuie sa ai de ales iar acest lucru nu se poate face atunci cind altii te pun in fata faptului implinit cum a procedat Germania cu imigrantii fara sa intrebe pe nimeni. Iar apoi a cerut solidaritate. Nu poti cere nimanui solidaritate cu o decizie la care nu participa.

    In rest observatiile sunt pertinente si as spune chiar forte simple daca nu as stii ca in Europa nu sunt cunoscute nici macar lucrurile simple.

  4. Mi se pare o analiza foarte competenta cu care sunt 100% de acord. Si de obicei nu prea sunt de acord. 🙂

    Felciitari.

  5. UE a fost ceva pina in 1989. rezultatul fiind modrnizarea economica si industriala a Spaniei, Portugliei, Greciei, tari iesite din dictaturi militare in 1980.Dupa caderea comunismului, UE n-a mai fost uniune economica, care sa asigure dezvoltarea economica rapida.Exemplul clasic este Romania dezindustruializata, cu pierderea economiei, industriei si utilitatilor nationale si a 5 milioane de locuri de munca, odata cu un sfert din populatia emigrata economic.Daca UE nu construieste un proiect pentru perioada postcomunista, cu institutii capabile sa produca „dezvoltare economica” in flancul sudic, ea devine tot mai birocratica si mai stagnanta.Povestile despre pace si bunastare nu pot tine locul realitatilor economice si sociale romanesti…

    1. Analiza d-lui Lazea este corecta dar specifica unui om de finante =banci si mai putin aderenta la conditia economico-sociala determinanta in fapt.
      Pierderile imense suferite de tarile postcomuniste aderente la UE constituie un factor de retard si de tensiune care nu poate fi depasit si ceea ce este mai dificil este ca nu poate fi explicat decat prin prisma tarilor din comunitate care au acaparat in sistem colonie tarile fost comuniste.
      Comentariul d-lui Caliman este corect ,precis si cere niste analize care sa duca la un proiect benefic pentru tarile care au fost decimate economic si depopulate in avantajul altor tari din CE.
      Ceea ce as sugera este ca d-nul Lazea care are si specializarea si experienta sa faca o evaluare corecta a activelor si a PIB-lui din perioada comunista urmand sa constate ca in valoare reala atat productia cat si activele din Romania in 1989 nu se aflau la valorile preluate din contabilitati si statistici fiind de mai multe ori superioare.
      PIB-ul Romanie in valori reale in anul 1989 era cu mult peste 1250 miliarde Dolari atunci cand paritate era de 7.2 lei/Dolar USA.
      Analizele care se pot face duc la concluzia ca Romania a avut tehnologia (o parte de ultima generatie)si ceea ce este mai important calificarea in toate domeniile pentru a performa tehnic ,economic si social dupa 1989 dar ceea ce a distru sistematic este acceptarea doctrinei neoliberale indusa de pseudospecialisti ca Stolojan,Roman si Isarescu fara a mai discuta de nulitati ca Vacaroiu sau Iliescu care nu au acut nici o viziune legata de strategie si evolutie cu plecare din starea economiei din 1989.

  6. Articolul este bun, dar i se poate obiecta o eroare care a fost preluata aproape mecanic in mmulte analize: presupusul rol pe care aceasta organizatie l-ar fi jucat in mentinerea pacii pe continent.
    UE si CEE nu au jucat niciun rol in acest sens, ba dimpotriva.
    Aici, meritul le-a revenit in intregime NATO si, in principal SUA. Planul Marshal, prezenta militara conventionala masiva si umbrela nucleara a SUA au asigurat acestui continent linistea si pacea necesara dezvoltarii.
    UE e formata, in cea mai mare parte din state care isi subfinanteaza capacitatile militare pe care le mentin mai mult in sila. UE actioneaza confuz si greoi, lasand impresia unui adolescent timid, greoi si timorat pe arena internationala. Razboaiele din fosta Iugoslavie, pornit mai ales datorita intereselor tarilor central-europene, si cel din Ucraina in care UE (a se citi Franta si Germania) au evitat sistematic sa sanctioneze Rusia sunt suficiente dovezi despre falimentul din fasa al veleitatilor UE de a constitui vreodata o putere politico-militara demna de luat in seama.
    Iar recentele ifose de dublare a rolului NATO ca organizatie de aparare nu au alta justificare strategica decat vanitatea provinciala. Dublarea autoritatii de comanda, existenta a doua ierarhii de comanda paralele duce spre un singur rezultat: dezastrul, lucru pe care il stie si ultimul cadet de la orice academie militara.
    Evident, nu are niciun sens sa spui asemenea adevaruri elementare la Paris, Berlin si Bruxelles care, de vreo 100 de ani incoace nu au experimentat decat logica infrangerii militare.
    Deocamdata, „temutele” forte militare ale UE „stralucesc” prin existenta unor state majore supradimensiotate care au in subordine zero forte militare. Si de ce le-ar avea? La o adica, ce, nu are nenea NATO sa ne dea?

    1. In constructia Uniunii Europene a fost avuta in vedere o premiza obiectiva a existentei unor relatii tensionate – care pot degenera in razboaie – intre diferite state, si anume discrepanta dintre necesitatile de resurse de toate felurile (de capital, de forta de munca, de materii prime, de resurse energetice etc) ale tarilor, in concordanta cu aspiratiile acestora de dezvoltare, si accesibilitatea restrictionata sau ingreunata a acelorasi tari la resursele necesare. Tocmai de aceea libertatea de miscare a capitalului, a fortei de munca etc asigurate in cadrul Uniunii Europene este de natura a elimina in buna masura o cauza majora a tensiunilor si chiar a unor posibile razboaie, cel putin intre statele europene. Prin urmare, articolul nu contine eroarea la care va referiti. De altfel, autorul articolului nu este singura persoana care sustine teza Uniunii Europene ca factor al mentinerii pacii. Sa ne amintim, de exemplu, ca exact acelasi lucru il spunea fostul cancelar german Helmut Kohl, care sublinia faptul ca principalul scop al Europei unite este evitarea unui nou razboi, aspect pe care, din pacate, numai persoanele foarte avansate in varsta, care au suportat ororile razboiului, il pot constientiza pe deplin. Ramane de vazut daca generatiile mai noi, lipsite de aceasta trista experienta, vor avea totusi intelepciunea de a nu strica, ci de a pastra si dezvolta, ceea ce s-a realizat cu atata greutate, dupa o serie intreaga de experiente tragice parcurse in trecut de tarile europene.

  7. Ca pui de roman (și de dac) ce mă aflu, țin să vă atrag atenția că zicala citată în text, deși are sens, înseamnă altceva decât crede autorul. „Si vis pace” se traduce prin „dacă vrei cu războiul”. Corect este „si vis pacem”, cu „pace” la acuzativ, nu la ablativ! Trebuia exersata putin declinarea a 3-a…

  8. Domnule Lazea

    dvoasta si aialati europeni suneti dispusi sa imnrabacti unifprma sa luati arma in mana si sa crapati (crever) ptr Europa?
    Nu?!

  9. If you read some of the history of Europe, England always instituted itself in the role of the balance maker in Europe. Cannot exercise this role while closely involved in the EU, Germany is economically too strong. Therefore Brexit was inevitable.

    UE a fost deficitara de la inceput. Uniunea fortei de munca , uniunea pietelor, uniunea politicilor s-a taraganat din 57 pana acum. Europa a gresit incercand sa se integreze dupa modelul american. Identitatile etnnice europene sunt mult prea puternice pentru a permite stergerea lor si intrarea tuturor natiilor sub tutela puterii economice.
    EU trebuie sa abandoneze priectul de la Bretton-Woods si sa se refere mai mult la realitatile si specificitatile Europei.
    Putina imaginatie Americana nu strica dar modelul de integrare american nu este pentru Europa.

  10. „Nu este exclus ca să existe şi alte state europene care să împărtășească această concepţie mercantilistă şi care să nu vadă în Europa altceva decât o vacă bună de muls.”

    Vorbiti aici despre Germania, sper, care profita de pe urma subevaluarii euro fata de cazul cand ar avea inca marca.

    Cand veti scrie un articol in care sa recunoasteti mercantilismul Germaniei si „reformele structurale” Harz 4 ale Germaniei din anii ’90 (adica devaluarea fortei de munca germane — pe romaneste, salarii mici fata de productivitate)?

    De asemenea, de ce Franta a respectat tratatele cu inflatia 2%, iar Germania a tinut-o foarte joasa, tragand in piept restul EZ?

    De ce nu e amendata Germania pentru excedent excesiv si agresiv (8% pe spinarea celorlati din Eurozona)?

    De ce nu vrea Germania sa faca o uniune europeana de transfer? – asa cum in SUA excedentul produs in NY este transferat federal statelor mai sarace, sa zicem Alabama.

  11. Place foarte mult articolul. Cuplat cu ideile finale ale lui Obama, respectiv suntem TOTI interconectati si fiinte umane, „our humanity” ar putea, poate, schimba mersul istoriei, care este destul de sumbru, in favoarea speciei noastre.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: