vineri

29 martie, 2024

15 noiembrie, 2016

lazea2În prezent, doar trei procente din cele 5% de creștere economică anunțată pentru 2017 reprezintă un avans sustenabil, potrivit lui Valentin Lazea (foto), economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

„Când vorbim de potenţialul real de creştere economică, aceasta nu este de 5% ci de 3%, diferenţa fiind obţinută prin relaxări fiscale care, prin definiţie, nu sunt sustenabile pe termen lung”, a declarat Valentin Lazea, cu ocazia conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), desfăşurată marţi, la sediul BNR.

Creşterea economică ajunsese la 5,2% cu datele din semestrul al doilea al anului. Între timp, creşterea PIB s-a diminaut la 4,6% în trimestrul trei din 2016 comparativ cu perioada similară din 2015, conform estimării preliminare publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Chiar şi aşa, România a înregistrat cel mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Pe de altă parte, economistul şef al BNR a spus că o creştere economică sustenabilă ar putea asigura resursele bugetare pentru îndeplinirea strategiei „România competitivă”, elaborată sub egida Academiei Române, cu condiţia îndeplinirii simultane a trei condiţii:

  • „să nu mai scadă impozitele şi taxele
  • indexările salariale să nu depășească ritmul de creştere al PIB
  • indexările pensiilor să păstreze algoritmul subunitar faţă de salarii”

Va fi nevoie de un buget buget total de 18 miliarde euro pentru realizarea obiectivelor strategiei „România Competitivă”, potrivit raportului prezentat de Valentin Lazea.

„Această sumă reprezintă circa 10,7% din PIB aferent anului 2016, dar numai circa 10% din PIB mediu aferent perioadei 2016-2020. Aproximativ două treimi din această sumă se află deja în bugetele ministerelor şi trebuie doar reprioritizate înspre obiectivele menționate”, a spus economistul șef al BNR.

Celelalte șase miliarde euro necesare ar urma să provină din creșterea economică, având în vedere că:

  • între 2016 şi 2020, PIB va creşte cu aproximativ 40 miliarde euro
  • resursele bugetare vor creşte cu circa 13 miliarde euro în perioada respectivă, din moment ce bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, după calculele lui Valentin Lazea.

Necesităţi şi involuții

„Singura cale de a majora în mod sustenabil creșterea economică de la 3% la 5% anual este, în primul rând, o mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB potențial: capitalul, forţa de muncă, productivitate. Acesta ar putea duce România la un nivel al PIB/locuitor echivalent cu circa 75% din media UE în anul 2025, faţă de 57% în prezent”, potrivit economistului șef al BNR.


Dimpotrivă,  toți cei trei factori din componența PIB au suferit involuții în ultimii ani, potrivit raportului lui Valentin Lazea. Astfel:

  • investiţiile străine directe, componentă esenţială a factorului capital, au scăzut de la o medie anuală de 7,3 miliarde euro în perioada 2004-2008 la o medie anuală de 2,5 miliarde euro în perioada 2009-2015;
  • forţa de muncă nou intrată în câmpul muncii, la împlinirea vârstei de 18 ani, se situa, în medie, la 365 mii oameni anual în perioada 2004-2008, în timp ce forţa de muncă nou intrată în perioada 2009-2015 s-a redus la circa 250 mii oameni/an, ca urmare a prăbuşirii natalităţii după 1990;
  • productivitatea, al treilea factor de producţie, depinde în mod covârşitor de calitatea sistemului educaţional. Or, în anul 2012, conform testului internaţional PISA, efectuat în rândul liceenilor de 15-16 ani în 65 de ţări, România ocupa locul 45 la matematică, locul 49 la ştiinţe şi locul 50 la citire şi înţelegerea textului”.

Strategiile Taj Mahal

Strategia România competitivă a fost lansată în contextul existenței a 365 de strategii ale  ministerelor și instituțiilor statului român, câte una pentru fiecare zi a anului sau câte una pentru fiecare cameră a celebrului palat indian Taj Mahal.

Totodată, doar o treime din numeroasele programe prezente pe site-urile ministerelor au și un buget și „mai toate sunt prioritare – adică niciuna”, potrivit lui Valentin Lazea.

„De fapt, prioritățile de pe site-urile ministerelor constituie doar o listă de dorințe, atâta timp cât transpunerea lor în practică ar necesita, cumulat, circa 300% din PIB (sau nouă bugete anuale).

Incapacitatea administrației publice de a selecta unele proiecte şi de a renunța la altele derivă dintr-o cultură a neasumării răspunderii, a imixtiunii politicului etc. Se ajunge la o situație în care toate proiectele fiind prioritare, nici unul nu mai este prioritar cu adevărat”, a spus economistul șef al BNR.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: