Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

Valentin Lazea / Cum NU trebuie să se comporte cetățenii unui stat membru al zonei euro

de Valentin Lazea , 18.10.2018

Sunt câţiva ani de când susțin – cu argumente – că cel mai important factor pentru o inserție de succes a unui stat în zona euro nu este convergența nominală, nici cea reală, ci convergența culturală.

Am găsit o confirmare strălucită a acestei teze  în lucrarea „Sfârșitul Europei. Dictatori, demagogi şi noul ev întunecat” de James Kirchick (Polirom , 2018). Capitolul intitulat  „Grecia: de la polis la populiști” prezintă câteva reflecții care ar trebui să ne pună pe gânduri.

Este suficient ca în unele pasaje să înlocuim termenii „Grecia”/ „grecii” cu „România”/ „românii” pentru a vedea ce pericole ne pasc în interiorul zonei euro dacă nu are loc o schimbare radicală de comportament.

Câteva citate vor fi edificatoare în acest sens:

Despre sistemul de valori

“În centrul crizei [Greciei] stă incapacitatea – la toate nivelurile societății – de a îmbrățișa modernizarea.”

„Concepția occidentală asupra statului ca arbitru imparțial, care distribuie în mod corect resursele publice prin consens şi care implementează politici vizând generarea pe termen lung a cât mai mult bine pentru cât mai mulți oameni, este străină [Greciei]. Conform perspectivei predominante, acceptată deopotrivă de susţinătorii aşa-ziselor ‹‹dreapta›› şi ‹‹stânga›› ale spectrului politic, statul e o vacă bună de muls şi trebuie acaparat de către clanurile politice, ca să poată împărți privilegii exclusiv clienților proprii.”

„Takis S. Pappas, politolog grec, identifică trei componente centrale ale populismului…..: suspiciunea faţă de pieţe, ostilitatea faţă de străini şi o lipsă de respect faţă de instituții.”

„Scriitorul Petros Markaris comenta….‹‹Societatea [greacă] nu știe ce înseamnă consensul. Nu cunoaște nici consensul, nici compromisul, ci numai tabăra, poziționarea ostilă faţă de celălalt››”

„Promițând să elimine reformele, ministrul educației a declarat că ‹‹excelența este o ambiție nesănătoasă››”.

Despre relația cetățeanului cu statul

„De zeci de ani, [Grecia] are o forţă de muncă imensă angajată în sectorul public şi susține un sistem generos de servicii sociale, înregistrând totodată unele dintre cele mai mari rate ale evaziunii fiscale din lumea dezvoltată.”

„[Grecii] au respins partidele tradiționale pentru că amândouă consimțiseră să reducă treptat…..politicile de tip ‹‹cheltuiește şi nu impozita›› cu care se obișnuise electoratul lor.”

„Chiar dacă ….[Grecia] este omogenă din punct de vedere etnic, neîncrederea socială şi corupția generalizate au încurajat o atmosfera în care……cetățenii considerau că e permis ‹‹să iei cât de mult poți, dacă ţi se pare că alții fac la fel››”.

„Atena şi-ar putea susține mai uşor sectorul de stat mare şi îmbelșugat dacă [grecii] şi-ar plăti impozitele la fel de onest ca finlandezii.”

Despre atitudinea faţă de străini şi instituţiile străine

“De asemenea, [grecii] îşi declară dorinţa de a rămâne în zona euro, dar resping măsurile bugetare impuse de folosirea monedei comune.”

“Această tendinţă de a privi apartenenţa ţării la zona euro în termeni simbolici încurajează un comportament iresponsabil atât la nivel macro, cât şi micro, [grecii] de rând şi liderii lor insistând încontinuu că Europa trebuie să se adapteze la [Grecia] şi nu invers.”

“Convingerea că au dreptul să folosească moneda euro ca orice ţară europeană, indiferent de starea economiei lor sau de corectitudinea contabilităţii lor, a creat un sentiment colectiv al îndreptăţirii care i-a făcut pe [greci] să dea vina pe oricine pentru starea gravă a ţării – investitorii străini, germanii, băncile – mai puţin pe ei înşişi.”

*

Textele de mai sus aproape că nu au nevoie de comentarii. Ca orice altă monedă, euro nu este numai un mijloc de schimb şi un păstrător al valorii, ci reprezintă simbolul unei comuniuni de idei, credinţe, aspiraţii şi comportamente la care societăţile europene dezvoltate au ajuns cu multe eforturi.

Ele – aceste idei, credinţe, aspiraţii şi comportamente – stau la baza prosperităţii lor, şi nu bucăţi de hârtie desenate.

Dacă vom fi în stare să înţelegem aceste lucruri ne va fi bine, dacă nu, nu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult