„Studiile internationale au aratat ca, din punct de vedere al duratei, crizele economice se prelungesc timp de tot atitia ani cati ani au fost necesari pentru constituirea dezechilibrelor. De exemplu: daca boom-ul imobiliar a durat in Romania circa cinci ani (2004 – 2008) sunt necesari cam tot atatia ani pentru resorbirea excesului. Totusi, durata corectiei variaza de la domeniu la domeniu si de la individ la individ. Pensionarii sunt printre cei mai afectati dar nu trebuie uitat ca in 2008 pensiile au crescut cu aproape 50%, iar acum are loc o corectie a dezechilibrului creat atunci.” – a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, într-o discuţie online cu cititorii Hotnews.
Valentin Lazea a răspuns unor întrebări formulate de cititori, care au atins cele mai diverse aspecte ale crizei şi ale politicii BNR faţă de evoluţia acesteia.
Alte declaraţii:
- „Ideea (de-a plafona prin constituţie deficitul bugetar al unei ţări – n.r.) este de a lega mainile guvernelor pe cale constitutionala pentru ca acestea sa nu poata promite cheltuieli mai mari decat veniturile bugetare (deficit bugetar egal cu zero) si astfel sa nu creasca datoria publica ca nota de plata pentru generatiile viitoare. Este posibil ca la nivel european state precum Germania si Franta sa militeze pentru o astfel de solutie care sa fie adoptata de toate tarile cel putin de cele 17 din zona euro. Mai important cred ca ar trebui explicitat deficitul bugetar maxim de 3% prevazut in tratatul de Maastricht, care este limita la care trebuie ajuns in vremurile rele, de contractie economica, si nu asa cum cred politicienii si publicul larg, un deficit pentru timpurile normale. Cu alte cuvinte, in vremuri bune, deficitul ar trebui sa fie zero sau chiar sa existe un surplus bugetar, astfel incat in timpuri rele sa se poata merge la – 3%.”
- „Interventiile reprezentantilor BNR sunt deja resimtite de mediul politic ca o incalcare a unui teritoriu rezervat politicului. Conventia la nivel european este ca bancile centrale sa ramana cantonate in sfera bancara tocmai pentru a-si pastra independenta fata de politic. Acest aranjament presupune insa existenta unei societati civile informate, a unei prese non-partizane si a unor partide competente din punct de vedere economic astfel incat dezbaterea publica sa se faca pe probleme reale chiar in absenta reprezentantilor bancii centrale. Intrebare retorica: ce te faci daca aceste preconditii nu sunt indeplinite in societate?” – a răspuns economistul şef al BNR întrebării de ce specialiştii BNR nu se implică mai mult în politicile guvernamentale.
- „Imi exprim o parere personala (a nu fi atribuita institutiei BNR) in sensul ca impozitarea progresiva va reveni in Romania atunci cand tara va avea si alte puncte de atractie pentru investitorii straini in afara cotei unice. Impozitarea progresiva face parte din modelul european si, daca nu este exagerata, se justifica atat etic cat si economic.” – a răspuns Valentin Lazea atunci când i s-a cerut opinia despre oportunitatea introducerii impozitului progresiv.
Economistul-şef al BNR a mai spus că prăbuşirea zonei euro este improbabilă:
„Efectul unei prabusiri (improbabile) a zonei Euro este limitat de faptul ca noi avem totusi moneda noastra nationala, ca rezervele valutare ale BNR acopera echivalentul a 8 – 9 luni de importuri, ca bancile grecesti (care ar fi primele afectate) au atras in total de la bancile mama numai circa 4 miliarde de euro, precum si faptul ca probabil moneda euro nu ar disparea cu totul ci ar ramane apanajul tarilor competitive din centrul si nordul continentului (Germania, Olanda, Austria, Finlanda) cu care Romania are o portiune insemnata a comertului exterior si a atragerii de investitii.” – a mai spus Valentin Lazea în discuţia de pe Hotnews.
