Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global

de Valentin Lazea 10.7.2017

În continuare, vom analiza poziția României, prin prisma deficitului de cont curent, în context european şi apoi în context mondial. Analiza noastră se bazează pe datele cuprinse în publicația „World Economic Outlook” din aprilie 2017, a Fondului Monetar Internaţional.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia României (I)”)

Vom defini ca fiind ţări cu deficit de cont curent acele state care prezintă deficit extern în anul 2016 sau în doi din ultimii trei ani; ţările care nu se încadrează în nici una din aceste categorii le vom defini ca fiind cu surplus. Analiza noastră acoperă 175 de state (din cele 196 de state ale lumii).

Principala concluzie la care vom ajunge este că apartenența la o anumită zonă cultural-geografică reprezintă un bun prezicător a poziției externe a unei ţări.

Astfel, se disting pe glob patru zone mari de ţări cu probabilitate mare de deficit extern:

Anglosfera, America Latină, Africa şi Statele succesoare ale Imperiului Otoman.

De asemenea, se disting două zone mari de state cu probabilitate mare de surplus extern:

Europa centrală şi de vest, respectiv Asia de est şi de sud-est.

În fine există trei zone mixte, unde este mai puțin clar dacă va prevala surplusul sau deficitul de cont curent:

Subcontinentul indian, Statele succesoare ale URSS, respectiv ţările Golfului.

Harta de mai jos prezintă cu portocaliu zonele geografice cu probabilitate mare de deficit, cu verde zonele geografice cu probabilitate mare de surplus şi cu galben zonele geografice intermediare.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

În ceea ce privește Europa centrală şi de vest, o vom defini ca fiind statele din UE28, minus Marea Britanie, Bulgaria, Cipru, Grecia, România, Estonia, Letonia, Lituania (care, geografic şi cultural, aparţin altor zone), plus Elveția, Islanda şi Norvegia.

Tabelul următor denotă o caracteristică evidentă a acestei zone: din 23 de state analizate, 20 prezintă surplus de cont curent şi numai 3 prezintă deficit de cont curent.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Din cele de mai sus rezultă că o convergenţă structurală a României cu statele Europei centrale şi de vest presupune, printre altele, şi adoptarea unui model de creștere bazat pe export (şi mai puțin pe consum), care să genereze surplusuri de cont curent.

4 Observații și explicațiile aferente

România a ajuns foarte aproape de această performanță în perioada 2013-2015, când fusese pe punctul de a deveni similară cu statele Visegrád, adică atelierul de producție al Austriei, Germaniei, Franţei şi a altor state vest-europene.

Desigur, acest potențial există în continuare, dar el este pus în umbră de politicile de promovare cu precădere a consumului, care ne îndepărtează de dezideratul ajungerii la un surplus al contului curent. Ideea de bază este aceea că o compatibilitate genetică a României cu vestul şi centrul Europei presupune o modificare în ADN-ul nostru economic, în sensul punerii accentului (mult) mai mult pe export.

Observația nr.1: Într-o primă etapă, este necesar a se echilibra cât de cât balanța comercială, a bunurilor şi a mărfurilor (puternic deficitară pe unele componente precum industria chimică), întrucât serviciile deja asigură un excedent de 4,5 la sută din PIB. Toţi cei care vorbesc despre re-industrializarea României ar trebui să adauge: „în scopul îmbunătățirii competitivității externe”.

Observația nr.2: Dacă până în prezent am fost o bază de producție atractivă prin două atu-uri de ţară subdezvoltată (forţă de muncă ieftină şi fiscalitate redusă), nu ne împiedică nimeni să devenim atractivi prin atu-uri de ţară dezvoltată (infrastructură bună, predictibilitatea reglementărilor, cercetare-dezvoltare şi inovare etc.)

A doua zonă cu state caracterizate de surplusuri este Asia de est şi de sud-est. Din 17 ţări ale zonei, 12 prezintă surplusuri de cont curent (Brunei, China, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, Japonia, Malaiezia, Macao, Singapore, Thailanda, Taiwan şi Vietnam) şi numai 5 au deficite de cont curent (Cambodgia, Indonezia, Laos, Mongolia şi Myanmar).

Este vorba, în marea lor majoritate, de state plecate de la un nivel de dezvoltare foarte scăzut (sub cel al României din anii ’50-’60), dar care, prin politici pe termen lung şi printr-o acceptanță a populației, au evitat aşa-numita capcană a venitului mijlociu, devenind ţări prospere îndeosebi prin competitivitatea atinsă de export.

Anglosfera este prima zonă caracterizată de deficite externe persistente. Din 17 țări analizate, nu mai puţin de 16 au deficit de cont curent (Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă, SUA dar şi Bahamas, Barbados, Belize, Fiji, Guyana, Jamaica, Samoa, Tonga, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu) şi numai una singură are surplus de cont curent (Papua-Noua Guinee, datorită exportului de metale prețioase).

Evident, dacă ne referim la statele dezvoltate din această grupare, ele ar putea să atingă un surplus de cont curent, dar nu vor sau nu au nevoie. Atunci când deţii monede de rezervă ale lumii (dolarul american, lira sterlină şi, într-o anumită măsură, dolarul australian), îţi este foarte ușor să-ţi finanțezi importurile.

La fel de uşor, se induce o stare în care populația trăiește peste posibilități, se îndatorează pentru a susține acest nivel de trai nesustenabil, economisirea internă curentă este neglijată, iar capitalul (abundent) preexistent este investit în străinătate în căutare de randamente superioare.

În mod evident, această situaţie este mult diferită de a statelor mai sărace din Anglosferă, care au deficite de cont curent nu pentru că aşa vor, ci pentru că nu pot mai mult, situație pe care o întâlnim şi la alte trei mari grupări cultural-geografice.

Astfel, America latină prezintă 21 de state, toate cu deficit de cont curent (!): Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Dominica, Rep. Dominicană, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Haiti, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay şi Venezuela.

În Africa, din 53 de state, 51 (nu ne mai obosim să le enumerăm) prezintă deficit de cont curent şi numai două (Botswana şi Nigeria) prezintă excedent, datorat exportului de materii prime (diamante, respectiv petrol).

Statele succesoare ale fostului Imperiu Otoman sunt 18 la număr. Dintre acestea, 16 prezintă deficit de cont curent (Albania, Armenia, Bosnia-Herțegovina, Cipru, Grecia, Iordania, Irak, Kosovo, Liban, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Siria, Turcia), şi numai 2 prezintă excedent de cont curent (Bulgaria şi Israel).

Observația nr.3: Mulți se vor simţi jigniți de această alăturare a ţărilor din Balcani-printre care şi România – de ţări din Orientul Apropiat. Desigur, zona poate fi împărțită în două, dar concluziile rămân aceleași: o anumită subdezvoltare istorică nu poate fi depășită fără o dezvoltare a competitivității, exprimată printr-o devansare a importurilor de către exporturi.

Trecând la analiza celor trei zone intermediare (unde nu se ştie a priori probabilitatea ca o ţară să fie importator net sau exportator net) vom începe cu Subcontinentul indian. Din cele 7 state, 4 sunt cu deficit de cont curent (Bhutan, India, Pakistan, Sri Lanka) şi 3 prezintă surplus (Afganistan (!!!), Bangladesh şi Nepal). Desigur, situaţia acestor ţări este influențată de preţul scăzut al petrolului din prezent. Altminteri, fiind importatoare nete de energie, aceste state ar intra, cel mai probabil, în categoria celor cu deficit extern.

În Zona Golfului, în mod surprinzător, din 7 state, doar 3 prezintă surplus de cont curent (E.A.U, Iran, Kuweit), în timp ce 4 prezintă deficit de cont curent (Arabia Saudită (??), Oman, Qatar, Yemen). Din nou, vorbim de preţul scăzut al petrolului, în absența căruia probabil că zona în întregul ei ar fi una de surplus.

În fine, din cele 12 State succesoare ale URSS (fără Armenia, Georgia şi Moldova, dar incluzând Statele Baltice), numai 3 prezintă surplus (Estonia, Rusia, Uzbekistan), în timp ce 9 au deficit de cont curent (Azerbaidjan (??), Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina). Din nou, prețul actual al petrolului pare să explice multe.

Observația nr.4: Dintre zonele exportatoare, doar două (Europa centrală şi de vest, respectiv Asia de est şi de sud-est) sunt exportatoare genuine, deoarece exportă servicii şi produse finite, iar nu materii prime, supuse fluctuațiilor pieţei.

În total, din cele 175 de state analizate, nu mai puţin de 129 sunt state care prezintă deficite de cont curent şi doar 46 au surplus de cont curent (iar aproape jumătate din acestea din urmă sunt în Europa). În paranteză fie spus, această distribuție face puţin credibilă teoria excesului de economisire („savings glut”), care, chipurile, ar explica dobânzile scăzute din prezent prin invadarea ţărilor occidentale cu economisiri obţinute în statele în curs de dezvoltare.

Un studiu al Băncii Mondiale a arătat că, din 101 ţări în curs de dezvoltare, doar 13 au reuşit să depășească „capcana venitului mijlociu”, devenind ţări dezvoltate. Reţeta pentru succes e clară: reforme structurale, competitivitate externă, o populație disciplinată şi o clasă politică cu gândire pe termen lung. Faptul că numai o optime din ţări reușesc în aeest demers arată cât de mare este provocarea căreia trebuie să-i facă faţă România.

***
Valentin Lazea este economistul-șef al BNR.

Opiniile prezentate sunt personale şi nu implică în nici un fel Banca Naţională a României.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.7.2017

Un raspuns

  1. ms
    8.3.2018, 12:45 pm

    Am vazut ca surplusul de cont curent se “opreste” la granita nostra cu Ungaria. Oare cum sta Romania la acest capitol, pe regiuni. O astfel de analiza s-ar putea sa confirme sau infirme acest studiu, cf. caruia, statele cu deficit sunt si cele succesoare ale statului Otoman. Daca Transilvania nu poate fi introdusa in aceasta categorie, deoarece nu a fost sub ocupatie otomana niciodata, prin extrapolare, rezulta ca nu ar avea deficit. Dar daca are?

Lăsați un comentariu


Stiri

Parisul este, pentru al cincilea weekend la rând, blocat de proteste

Iulian Soare

În jur de 33.500 de protestatari au ieșit pe străzile marilor orașe din Franța, adică mai puțini decât jumătatea efectivelor de polițiști mobilizați în al… Mai mult

Stiri

Jean Claude Juncker: Viktor Orban produce știri false despre migrație și Brexit

Iulian Soare

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a acuzat pe premierul unga, Viktor Orban că desfăşoară campanii de dezinformare cu privire la migraţie şi Brexit. „Am fost… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și-a lansat partidul: Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii, deja înregistrat la Tribunal. Cererea de înregistrare a Mișcării România Împreună va fi retrasă

Victor Bratu

Dacian Cioloş a anunțat sâmbătă lansarea Partidului Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS). Formaţiunea este deja înregistrată la Tribunal şi face parte din registrul partidelor politice.… Mai mult

Stiri

Fondul Proprietatea: Ministerul Transporturilor forțează ilegal numirea șefilor preferați la Portul Constanța

Adrian N Ionescu

Ministerul Transporturilor a cerut revocarea unor membri ai consiliului de administrație ai Portului Constanța și numirea altora, fără a furniza acționarului minoritar informațiile necesare și documente… Mai mult

Stiri

Alianța Vestului: Asocierea vizează proiectele din exerciţiul bugetar 2021 – 2027

Adrian N Ionescu

Alianţa Vestului este o asociere care vizează obținerea directă de fonduri europene în exerciţiul bugetar pentru 2021 – 2027, potrivit declarațiilor a doi dintre organizatorii… Mai mult

Europa

Acțiunile Gazprom au pierdut 5% din valoare după rezoluția de condamnare a proiectului emisă de Parlamentul European

Adrian N Ionescu

Compania rusă Gazprom a pierdut 4,66% din valoarea sa în termeni de capitalizare bursieră în săptămâna aceasta, după ce investitorii au sancționat veștile curente defavorabile.… Mai mult

Stiri

Australia recunoaște Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului

Adrian N Ionescu

Australia a anunţat sâmbătă că recunoaşte Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului, dar mutarea ambasadei de la Tel Aviv va avea de aşteptat încheierea… Mai mult