Valentin Lazea / Adevăr și democrație

de Valentin Lazea | 3.5.2017 .

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti.

Una din temele fundamentale de dezbatere a constituit-o explicarea cauzelor pentru care părerea experților pare să-şi fi pierdut din credibilitate în lumea contemporană.

Printre explicații figurează „suspecții obișnuiți”, precum: democratizarea informației făcută posibilă de tehnologia modernă; tendința indivizilor de a relaționa doar cu grupurile care le împărtășesc opiniile, indiferent de adevărul conținut de acestea; erorile de judecată (sau de cinste) ale experților în anumite episoade-cheie, care au dus la diminuarea credibilității acestora.

La această listă eu aş vrea să adaug o explicație suplimentară. Astfel, trebuie să ţinem seama de faptul că ştiinţele sociale, în general, nu constituie ştiinţe deterministe (în care cauzei x îi corespunde întotdeauna efectul y, date fiind condiţiile iniţiale), ci sunt științe probabiliste (în care efectul y apare cu o anumită probabilitate p). Cu alte cuvinte, opinia expertului în ştiinţe sociale este a priori contestabilă, deoarece nu există nici o garanție că în realitate evenimentul prezis de expert se va petrece cu necesitate. Mai mult decât atât, a priori oricine poate clama faptul că are dreptate, atașând evenimentului respectiv orice probabilitate cuprinsă între zero (eveniment imposibil) şi unu (eveniment cert). Impresia creată este aceea că, în ştiinţele sociale la fel ca şi într-o serie de ştiinţe naturale, precum climatologia, oricine poate avea dreptate (în funcţie de cum cad zarurile probabilistice) şi că nu ar mai fi nevoie de experţi.

Un episod care pare a confirma această teorie este comportamentul economiei britanice după Brexit, când căderea prezisă de experţi nu s-a produs. Nimeni nu stă să-şi bată capul de ce respectiva contracție economică nu a avut loc; poate din cauza reînvigorării economiei europene, principalul partener al Marii Britanii; poate din cauza faptului că negocierile pentru Brexit încă nu au început; poate datorită performanței excepționale a sportivilor britanici la Olimpiada de la Rio, sau din desconsiderarea altor factori (precum dosarul scoţian sau cel nord-irlandez).

Într-o lume în care indivizii sunt înclinați să creadă ceea ce le este favorabil şi să sconteze informațiile care le sunt defavorabile, este firesc ca rețelele de socializare cele mai puternice să se coalizeze în jurul prezervării statu-quo-ului, adică să atașeze probabilități maxime versiunii celei mai favorabile a viitorului. Şi atunci, ce nevoie mai e de experţi?

Trei exemple, din trei domenii diferite, sunt aduse mai jos pentru a ilustra această teză.

În primul exemplu, din științele naturii, atașarea unei probabilităţi mari frazei „schimbările de climă sunt cauzate în mare măsură de activitatea umană” presupune că va fi necesar un efort colectiv de ajustare, prin reducerea cantității de energie şi de combustibil folosit, prin reciclarea deşeurilor, prin limitarea consumului etc. Toate acestea sunt neplăcute şi impopulare; de aceea este mult mai uşor a atașa o probabilitate mică adevărului frazei de mai sus şi de nega influența omului asupra climei.

În al doilea exemplu, din economie, atașarea unei probabilități înalte frazei „relaxarea fiscală va deteriora raportul dintre datoria publică şi PIB, făcând necesare măsuri de corecţie dureroase” este contestabilă deoarece, la rândul ei, presupune anumite sacrificii: o creştere mai lentă a salariilor personalului bugetar, o menținere a nivelului impozitelor şi taxelor etc. Oare nu este mai uşor/mai convenabil a crede că deteriorarea finanțelor publice nu va avea loc, fie pentru că creşterea economică va fi robustă la infinit, fie pentru că dobânzile de plătit la datoria publică nu vor mai creşte, fie pentru că guvernul va găsi soluţii de a limita deficitul bugetar?

În al treilea exemplu, din religie, fraza „sufletul îşi continuă existenţa după moarte” este inconfortabilă pentru majoritatea oamenilor deoarece, dacă ar fi adevărată, ar presupune o îmbunătățire a moralității pe acest pământ, pentru a beneficia de o soartă mai bună în cealaltă dimensiune. Nu este oare mai uşor a nega supraviețuirea sufletului după moarte, caz în care nu mai trebuie să-ţi faci griji în legătură cu moralitatea vieţii pe care o duci?

Punctul comun al exemplelor de mai sus este acela că se vor găsi întotdeauna majorităţi care, în absența unor dovezi certe, să prefere varianta mai uşoară, aceea care necesită minimum de schimbare sau de sacrificii. Astfel, democraţia riscă să se transforme într-o tiranie a majorităţii neinformate. Iar populismul reprezintă încununarea în sfera politicii a respectivei tiranii, adică triumful soluțiilor facile în detrimentul soluțiilor grele.

Însă o elită conştientă nu ţine seama doar de probabilitățile (fie ele şi mici) pe care le atribuie evenimentelor viitoare. O elită conștientă ia în calcul şi mărimea consecințelor pe care un eveniment de probabilitate mică le poate antrena. Cu alte cuvinte, dacă admitem în primul exemplu de mai sus că probabilitatea (p) influențării climei de către om este mică, dar consecinţele (C) în cazul că acest lucru ar fi adevărat sunt mari, atunci elita trebuie să se raporteze la produsul p*C şi să ia toate măsurile necesare ca şi când evenimentul în cauză este de așteptat.

De fapt, toată istoria ideilor, de la Arca lui Noe din Biblie şi până la lebedele negre ale lui Nassim Taleb arată acelaşi lucru: societățile care se pregătesc din timp pentru evenimente improbabile, dar cu consecințe catastrofale, sunt cele care prosperă. Societățile care nu se pregătesc sunt sortite pieirii.

Hope for the best, expect the worst” este un vechi dicton britanic (căruia însuşi britanicii par să-i fi pierdut sensul).

În România, unde dictonul pare a fi mai degrabă „Hope for the best, expect the best”, sau – în traducere liberă – „las’ că merge şi aşa”, viitorul nu sună deloc bine. Şi aceasta deoarece într-o epocă în care democraţia se confruntă tot mai mult cu populismul, nu are cine să mai explice poporului că soluţiile cele mai uşoare nu sunt neapărat cele câștigătoare.

***
Valentin Lazea este economistul-șef al BNR.

Opiniile prezentate sunt personale şi nu implică în nici un fel Banca Naţională a României.

Publicat la data de 3.5.2017 .

3 comentarii

  1. Catalina
    12.5.2017, 11:00 am

    Ca cititor, apreciez cuvintele care impacheteaza ideile. Ideile nu le apreciez. Ele expun doar o singura teza. Teza lui NU.
    Pentru o socotinta (socoteala+stiinta+constiinta) completa, ar fi fost nevoie si de Teza lui DA si de o Concluzie: DE CE-CUM-IN CE SCOP-“CUI BONO”.
    Ce ramane dupa lectura :
    1. “TRAIM CA SA MANCAM”: pentru cititorul “ne-elita”.
    2. “MANCAM CA SA TRAIM”: pentru cititorul “elita”.
    3. “A costat putin…foarte putin” – slogan publicitar

  2. Dan Cristian
    31.5.2017, 4:26 pm

    Respect domnule Lazea, sunteti foarte bun. Din pacate daca expertiza dumneavoastra nu va fi inteleasa si internalizata de catre cei care au decizia, cei aflati la putere, aceasta
    va ramane Doar o frumoasa si competenta analiza.Pacat….

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Horațius Dumbravă

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coşea

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Muresan

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română