Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

de Mariana Bechir | 29.4.2016 .

pan-robots

Stivuitorul autonom realizat prin proiectul european PAN-ROBOTS

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al Universității Tehnice din Cluj Napoca a participat la un proiect de roboți autonomi pentru logistică încheiat în 2015 cu calificativul “excepțional”. De anul  acesta și până în 2020, echipa face parte din consorțiul condus de Volkswagen care dezvoltă în cadrul programului Horizon 2020 un proiect pentru vehicule autonome.

Vânzarea roboților a ajuns la nivel global la peste 22 miliarde de euro, iar pentru anul 2020 se anticipează că va urca până la aproximativ 62 miliarde de euro.

Uniunea Europeană deţine 32% din piaţa mondială de roboţi industriali şi 63% din robotica adresată serviciilor.

În momentul de față se fac investiții uriașe în viitoarele vehiculele autonome (se estimează că vor exista cel puțin 10 milioane de autovehicule fără șofer în 2020), însă s-a acordat mai puțină atenție folosirii lor în logistică.

Proiectul PAN – ROBOTS, finalizat în octombrie anul trecut, a avut ca finalitate un prototip de stivuitor absolut autonom destinat logisticii, care va reduce nu numai cheltuielile cu forța de muncă, ci mai ales costurile ridicate rezultate din accidentele provocate într-un depozit de eroarea umană.

Cercetătorii de la Departamentul de calculatoare de la UT Cluj – Napoca s-au ocupat de partea ce ține de percepția mediului înconjurător (vizualizarea obiectelor din preajmă) de către stivuitorul complet autonom dezvoltat de participanții la proiect.

Prototipul de stivuitor a fost dezvoltat de către un consorțiu format din:

  • beneficiarul proiectului de smart factories – Iberian Partners (o firmă de îmbuteliere Coca – Cola din Spania)
  • Ellectric 80 (companie italiană) – fabricantul stivuitorului solicitat de Iberian Partneres
  • Universita Degli Studi Di Modena e Reggio Emilia
  • Teknologian tutkimuskeskus VTT (firmă finlandeză, care a proiectat lentile speciale adaptate procesului de stereo viziune omnidirecțională)
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Proiectul a fost coordonat de o mare companie germană, SICK Ag (specializată în scannere laser, sensor intelligence) și a costat aproape 5,3 milioane de euro, din care 3,332 de milioane au fost contribuția europeană.

Partea de proiectare a fost lucrată de STICK (care s-a ocupat de scannere laser), soluția originală de percepere a mediului înconjurător (UT Cluj-Napoca), VTT (a proiectat lentilele).

Contribuția echipei de la UT Cluj-Napoca

Echipa condusă de profesorul universitar Sergiu Nedevschi a creat o soluție originală de percepere a mediului înconjurător stivuitorului, adică tehnologia care identifică ceea ce se află în jurul stivuitorului:

  • Două camere omnidirecționale (care permit vederea pe 360 de grade, care vede de jur împrejur și are o deschidere de 180 de grade)
  • Și două camere pe principiul viziunii umane, care implementează stereo viziunea (detectează profunzimea, poate calcula distanța la care se află fiecare punct din imagine).

UE dă bani pentru proiecte, însă nu și pentru aplicarea lor

În acest caz, proiectul va ajunge să fie aplicat, deoarece SICK Ag este interesat să producă partea de viziune, iar Elletric 80 va fabrica efectiv stivuitorul, cu adaptările pentru percepție.

Este un caz fericit, a explicat profesorul Nedevschi pentru cursdeguvernare.ro:

“Aceste proiecte europene dezvoltă o soluție, dar pentru a se fabrica ceva trebuie proiectată toată linia tehnologică. Între partea de cercetare și cea de serie se schimbă tehnologia, prețul scade, este o muncă imensă.

Chiar la nivelul comunității europene rămâne o problemă acest aspect, deoarece nu s-au prevăzut bani pentru valorificarea cercetării în producție”.

În proiectul PAN-ROBOTICS urmează faza aceasta.

sergiu nedevschi

Profesorul Sergiu Nedevschi explicând cum funcționează sistemele de stereo vizune omnidirectională

Dacă cercetarea costă, proiectarea pentru producția în serie înseamnă mult mai mulți bani, mai spune Sergiu Nedevschi: “Modificarea liniilor tehnologice sau crearea unor linii tehnologice noi costă mult mai mult decât cercetarea.

În România, pentru că nu există firme bogate, această trecere la producția de serie nu este făcută de aproape nimeni.

În schimb, marile firme, precum SICK sau Bosch sau Volkswagen, dacă prind o idee bună, au capacitatea financiară de a o materializa”.

Pe proiectul PAN-ROBOTS acum se încearcă punerea la punct a unui cadru pentru reproiectarea destinată producției de serie, urmând ca beneficiile să se împartă între entitățile din proiect, care dețin brevetul.

Universității Tehnice din  Cluj-Napoca îi va reveni astfel un procent din veniturile ce se vor realiza din valorificarea proiectului.

Colaborarea cu Volkswagen a permis plata decentă a cercetătorilor de la UT Cluj-Napoca

Pentru cei de la Cluj, proiectul a fost o provocare, întrucât ei lucraseră, în contractele cu Volkswagen, pe sisteme tradiționale, de stereo viziune pentru mașini, cu un câmp de vedere limitat (30 – 40 de grade), nu pe sisteme omnidirecționale, cu câmp de .

Este un subiect pe care Departamentul de calculatoare al UT Cluj s-a specializat încă din 2001, când a început colaborarea cu Volkswagen pentru asistența conducerii (cunoscutul ADAS – Advanced Driver Assistance Systems).

“Este foarte bine ca echipele de cercetare să se focuseze pe un subiect, deoarece continuitatea crește performanțele în domeniu”, este convins profesorul Sergiu Nedevschi.

Asta a făcut echipa profesorului Nedevschi – s-au centrat pe percepția mediului, dintr-un vehicul aflat în mișcare:

  • Detecția entităților din mediu
  • Urmărirea lor (și stabilirea dacă sunt dinamice sau statice)
  • Recunoașterea lor
  • Reprezentarea tridimensională a mediului, incluzând atât elementele statistice, cât și pe cele dinamice

Specializarea le-a adus câteva contracte și face ca echipele, de 20 – 30 de persoane, să fie acceptate în proiecte externe.
Pe de o parte, proiectele au permis formarea la nivel competitiv a echipei, iar pe de altă parte, i-au determinat pe cei valoroși să rămână în universitate: „Competiția este foarte mare în domeniul calculatoarelor și nu ar fi stat mulți pe salariile de asistenți. Dar, câștigul cel mare este competența obținută”, explică profesorul.

În locul celor aproximativ 2.000 de lei, cât prevede grila de salarizare pentru aceste posturi, cercetătorii de la Cluj câștigă pe un proiect între 8.000 și 10.000 de lei.

Cât despre colaborarea cu Volkswagen, proprietatea inteectuală aparține companiei germane, care mai are numeroase alte proiecte de acest gen: “Ei se pregătesc foarte serios. Niciodată nu merg pe un singur proiect sau o singură soluție. Fiecare proiect are componente care se pot folosi sau se pot combina”, mai spune Sergiu Nedevschi.

De altfel, compania germană, care acum are probleme din cauza sistemelor ce păcălesc testele de emisie a noxelor, s-a aflat mereu în topul investițiilor în cercetare – inovare – dezvoltare.

În 2013, acest grup auto german s-a aflat în fruntea tabloului de bord pentru investiții în cercetarea și dezvoltarea industrială din Uniunea Europeană (EU Industrial R&D Investment Scoreboard), cu investiții de 9,5 miliarde de euro în 2012.

Publicat la data de 29.4.2016 .

Lasa un comentariu


România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »