Controversele dintre ministrul Educației și cele cinci mari universități, cărora le-au fost tăiate locuri la programele de licență, masterat și doctorat, continuă.
Universitatea București a transmis miercuri un comunicat în care spune că așteaptă „reparația morală cuvenită” după afirmațiile inexacte ale lui Valentin Popa privind studiile doctorale de la această instituție de învățământ superior.
Reacționând la acuzația că a repartizat pe criterii politice locurile de la admiterea în facultăți, ministrul a declanșat în urmă cu câteva zile un atac dur la adresa Universității București.
Reamintim că Valentin Popa este rectorul suspendat al Universității Ștefan Cel Mare din Suceava, iar UB este una dintre cele mai vechi și se numără printre cele patru instituții românești aflate în topurile internaționale (restul nu intră în clasamentele cu 800 universități din toată lumea).
Printre alte acuze, ministrul Popa a susținut că la Universitatea din Bucureşti sunt „dezvoltate programe mai dgerabă pentru a crea norme” și „poate fi admis oricine, cu scopul ca instituţia să încaseze finanţarea”.
„Având în vedere aceste eforturi oneste, ca și calitatea ridicată, recunoscută internațional, a studiilor universitare de doctorat de la Universitatea din București, solicităm ca, pe lângă reparația morală cuvenită, orice folosire a unor date și aprecieri cu privire la studiile universitare de doctorat de la Universitatea din București să fie însoțite de o prezentare exhaustivă a datelor comparabile pentru toate instituțiile organizatoare de doctorat din România, precum și de comparații cu universitățile de top din alte țări”, spune un comunicat al UB.
Răspunsul punctual al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD), din UB:
1.Comunicatul MEN afirmă că la nivelul doctorat, dintre cele 3000 de locuri / granturi de doctorat finanțate de la bugetul de stat, 300 au fost alocate pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale României, ceea ce dă de înțeles că restul de locuri (90%) au fost alocate proportional cu alocarea din anul anterior. Cum în anul 2017 Universitatea din București a primit la alocarea preliminară 350 locuri finanțate de la bugetul de stat, iar prin OMEN nr. 5675/2017 alocarea finală a fost stabilită la 354 locuri, înseamnă că în 2018 alocarea preliminară ar fi trebuit să cuprindă 315 locuri repartizate statistic, la care s-ar fi adăugat un număr oarecare de locuri pentru domeniile prioritare. Potrivit adresei MEN nr.8888/03.04.2018, Universității din București i-au fost alocate preliminar 292 locuri repartizate statistic + 3 locuri pentru domeniile prioritare, ceea ce nu corespunde nici vreunui algoritm matematic, nici măsurii în care studiile de doctorat desfășurate la Universitatea din București în domeniile biologie, chimie, fizică, geografie, geologie, informatică și științele mediului (și nu numai) contribuie la progresul cunoașterii din cele 5 domenii pe care MEN le-a reținut ca fiind prioritare.
2. Comunicatul MEN incriminează faptul că o parte dintre doctoranzii înmatriculați la Universitatea din București nu au finalizat studiile universitare de doctorat în „termenul maxim de 7 ani”. În Raportul de autoevaluare a Universității din București ca IOSUD (2011-2016), solicitat de Minister în anul 2016, am arătat că durata medie între înmatricularea la doctorat și susținerea publică a tezei de doctorat a fost, pentru doctoranzii care și-au susținut tezele în anul 2014, de 4.25 ani la nivelul Universitătii, cu destule variaţii de la un domeniu la altul, mergând între 3,60 ani la științele educației și 5,50 ani la științele mediului. Această situație plasează Universitatea din București printre universitățile performante ale lumii.
3. În ceea ce privește „termenul maxim de 7 ani”, credem că este de datoria MEN să cunoască legislația relevantă în vigoare. Prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011 și H.G. nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat li s-au adăugat cele din Legea nr.49/2013 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, prin care sustinerea tezei de doctorat se poate face in termen de maximum 4 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat. Cum legea 49/2013 nu precizează modul de corelare a acestei prevederi cu prevederile art. 39 și 40 din H.G. nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, în întregul sistem universitar din România a prevalat, cu acordul Ministerului Educației, interpretarea că diversele prevederi legale se cumulează. Dacă MEN consideră ca prioritară limitarea mai strictă a duratei studiilor universitare de doctorat, poate iniția modificarea legislației în vigoare.
4. Este adevărat, la Universitatea din București nu toți cei care încep studiile universitare de doctorat le și termină. Universitatea se străduie, prin conducătorii de doctorat, prin comisiile de doctorat, prin consiliile școlilor doctorale și în unele cazuri chiar prin intervenții de la nivelul CSUD, să le ofere îndrumare și sprijin tuturor doctoranzilor, inclusiv celor aflați în dificultate, astfel încât să poată finaliza cu succes studiile universitare de doctorat. Cu toate acestea, sunt și situații în care exmatricularea nu mai poate fi evitată.
5. Comunicatul MEN conține o afirmație deosebit de gravă, pe care nu ne vom sfii să o catalogăm drept insultătoare, inexactă și calomnioasă: „din analiza datelor publice ale Universității din București pare mai degrabă că la examenul de admitere poate fi declarat admis oricine, doar cu scopul ca universitatea sa încaseze finanțarea corespunzătoare”. Această afirmație reprezintă în primul rând o insultă la adresa tuturor doctoranzilor merituoși înmatriculați la Universitatea din București, care se străduie să-și desăvârșească formarea prin studii la nivel doctoral și să realizeze teze de doctorat care să reprezinte progrese ale cunoașterii științifice și/sau contribuții la rezolvarea problemelor societății. Ea este totodată inexactă și calomnioasă. Precizăm că în fiecare an, o parte dintre candidații la doctorat sunt respinși, ceea ce atestă exigența comisiilor de admitere, a conducătorilor de doctorat și a școlilor doctorale ale Universității din București. Numărul candidaților care la capătul admiterii au fost respinși, nefiind admiși nici măcar la locurile cu taxă, nu a fost în nici un an mai mic de 33; pe ansamblul celor 7 ani în care s-au organizat admiteri la doctorat de la intrarea în vigoare a Legii educației naționale nr.1/2011 și până astăzi au fost respinși în total 431 de candidați, ceea ce corespunde unei medii anuale de 61,57 candidați respinși la admiterea la doctorat.
6. Preocuparea pentru calitate este centrală la nivelul studiilor universitare de doctorat de la Universitatea din București. Pe lângă tezele de doctorat, un indicator important al acestei calități este cariera ulterioară a absolvenților studiilor universitare de doctorat. De aceea, Universitatea din București a participat împreună cu alte 7 instituții de învățământ superior din Europa (Universitatea Goethe din Frankfurt am Main, Universitatea din Luxemburg, Universitatea din Maastricht, Universitatea Tehnică din München, Fondul de Cercetare AXA din Paris, Universitatea din Split, Institutul de Știință și Tehnologie Austria din Viena) la proiectul Career Tracking Survey of Doctorate Holders, coordonat de European Science Foundation; raportul general al proiectului, care a vizat absolvenții de doctorat ai acestor instituții din anii 2010-2016, este accesibil la http://www.esf.org/scientific-support/career-tracking-of-doctorate-holders/2017-career-tracking-survey-of-doctorate-holders/. Rezultatele analizei datelor detaliate au confirmat angajabilitatea ridicată a absolvenților de doctorat de la Universitatea din București (95% erau angajați la 6 luni după susținerea doctoratului și 98% la 12 luni de la susținerea doctoratului), legătura strânsă dintre locul de muncă și calificarea dobândită în cadrul studiilor doctorale, precum și preferința acestora pentru o carieră academică (valori peste media instituțiilor europene cuprinse în această cercetare).
7. Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat este conștient că nu totul este perfect la nivelul studiilor doctorale de la Universitatea din București, și se străduie să remedieze neajunsurile, să îmbunătățească, în limitele resurselor disponibile, cadrul și condițiile de pregătire a studenților-doctoranzi, și să ridice nivelul calitativ al doctoratelor susținute la Universitatea din București. Având în vedere aceste eforturi oneste, ca și calitatea ridicată, recunoscută internațional, a studiilor universitare de doctorat de la Universitatea din București, solicităm ca, pe lângă reparația morală cuvenită, orice folosire a unor date și aprecieri cu privire la studiile universitare de doctorat de la Universitatea din București să fie însoțite de o prezentare exhaustivă a datelor comparabile pentru toate instituțiile organizatoare de doctorat din România, precum și de comparații cu universitățile de top din alte țări.
Grevă japoneză la UB, proteste în fața ministerului – la București
Profesori universitari şi studenţi din Bucureşti au protestat marți în fața MInisterului Educației, nemulțumiți de alocarea locurilor la universităţi.
La Cluj, miercuri, studenţii Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) au declanşat o grevă japoneză şi poartă banderole albe pe braţe la cursuri, tot în semn de protest faţă de alocarea locurilor bugetate la nivel de licență și master, respectiv a granturilor doctorale pentru anul universitar 2018-2019.
