Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat, marţi, la Strasbourg, decizia de declanşare a procedurii de încălcare a prevederilor Tratatelor UE (infringement) împotriva Ungariei deoarece modificările legislative afectează independenţa Băncii Naţionale de la Budapesta, independenţa justiţiei, precum şi a autorităţii de protecţie a datelor personale. “Am sperat că autorităţile Ungariei vor face schimbările necesare pentru a respecta legislaţia europeană. Aceasta nu s-a întâmplat încă, aşa că am decis să lansăm procedura de infringement”, a spus Barroso, potrivit AFP. Procedura prevede acordarea Budapestei unui termen de o lună pentru a face modificările legislative necesare, iar în caz negativ Comisia Europeană poate sesiza Curtea Europeană de Justiţie.
Guvernul lui Orban mai trage de timp
“Guvernul ungar a luat notă de decizia Comisiei, care atestă incompatibilitatea anumitor legi ungare cu acquis-ul comunitar. Obiectivul nostru este să găsim cât mai rapid posibil o soluţie la aceste probleme, evitând, în măsura posibilului, să se ajungă până la finalizarea procedurii de infringement”, se afirmă într-un comunicat difuzat marţi seara în răspuns de către Guvernul de la Budapesta.
“Ca şi Comisia, Ungaria consideră ca foarte importantă independenţa băncii centrale, a sistemului judiciar şi a supervizorului autorităţii din domeniul protecţiei datelor”, menţionează poziţia Guvernului lui Viktor Orban, în care se mai adaugă că procedura de infringement oferă şi oportunitatea angajării unui “dialog tehnic”pe tema acestor prevederi legislative.
Pe de altă parte, Viktor Orban a anunţat că va veni miercuri la Strasbourg, în forul Parlamentului European, pentru a ţine un discurs referitor la acest subiect şi a răspunde întrebărilor eurodeputaţilor. “Ultima oară când Orban a venit la Strasbourg, în urmă cu un an, pentru a-şi apăra legea presei care a ridicat critici serioase privind cenzurarea opoziţiei, europarlamentarii au demonstrat nervoşi chiar pe durata discursului acestuia, iar dezbaterea care a urmat a fost una dintre cele mai vitriolante care au avut loc în forul european în ultimii ani”, notează Financial Times.
Sunt unii europarlamentari care cer chiar suspendarea dreptului de vot al Ungariei în organismele europene, după modelul sancţiunilor impuse Austriei în 2000, când s-a instalat la putere partidul de extremă dreapta al lui Jorg Haider. “Viktor Orban duce Ungaria pe un drum fără capăt. Trebuie să arătăm cetăţenilor europeni că noi ne apărăm principiilor prin asumarea unor poziţii ferme în aceste probleme”, a spus Sergei Stanişev, unul dintre liderii grupului socialiştilor, care susţin această sancţionare a Ungariei.
Pe de altă parte, după vizita de la Parlamentul European, Orban se va deplasa peste o săptămână, pe 24 ianuarie, şi la Bruxelles, pentru o întâlnire cu Barroso.
Încă de acum două săptămâni, după ce Comisia Europeană, dar şi SUA şi alte organizaţii internaţionale s-au sesizat în legătură cu modificările legislative operate de coaliţia majoritară a lui Orban înainte de Anul Nou, guvernul de la Budapesta a demarat o serie de “şedinţe tehnice”, câte trei pe săptămână. În aceste şedinţe se discută despre amendarea prevederilor legislative respective, unele incluse chiar în textul Constituţiei.
Ajutorul financiar solicitat UE şi FMI este blocat
Pe lângă haosul legislativ şi nemulţumirile interne şi externe create de acesta, Ungaria lui Viktor Orban se confruntă şi cu dificultăţi financiare grave, pe fondul unei datorii publice care se ridică la 82% din PIB, cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Măsurile de redresare financiară impuse de Orban au stârnit neîncrederea investitorilor, iar în decembrie Ungaria a fost retrogradată la nivelul “junk / gunoi” de agenţiile de rating. Randamentele angajate marţi pe obligaţiunile ungare pe 10 ani au fost de 9,7%, nesustenabil pe termen lung şi cu mult peste nivelul de 7% de la care s-au declanşat procedurile de salvare a Irlandei sau Portugaliei, de exemplu.
Ungaria a recunoscut încă din decembrie că are nevoie de un nou acord cu FMI, Comisia Europeană şi BCE, care să-i aducă o finanţare urgentă de 15-20 miliarde de euro, însă înainte de Crăciun, după adoptarea legii care a redus independenţa Băncii Naţionale, troica de negociatori a părăsit Budapesta. Bruxellesul nu şi-a ascuns reţinerea în a se mai angaja în negocieri cu Budapesta pe această temă până când nu vor fi retrase modificările legislative incriminate. Iar FMI, de asemenea, a subliniat săptămâna trecută că acceptă negocieri numai pe tema unui acord stand-by, care prevede obligaţii clare de urmat, precum şi monitorizarea măsurilor adoptate de Ungaria. Dar aceasta numai după ce Budapesta va reface cadrul de independenţă al Băncii Naţionale şi va răspunde şi sesizării Comisiei Europene.
