România și Slovacia vor avea mai mult timp pentru cheltuirea fondurilor europene, în condițiile în care Comisia Europeană a aprobat, marți, derogarea solicitată la summitul UE din februarie.
Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru România și Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea oferă celor două țări o mai mare libertate de a cheltui și de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a banilor. Acest lucru ar ajuta România să nu piardă, în 2013, 4 miliarde de euro din cei 6,5 miliarde euro aflaţi în acest an sub ameninţarea dezangajării automate. László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a afirmat că propunerea oferă României și Slovaciei posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. „Cele două țări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-și consolida eforturile de reformare și de investiție”, a spus comisarul Andor, potrivit unui comunicat al CE.
Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcție de țară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „N+2 sau N+3”, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată și se întoarce la bugetul total al UE.
Propunerea Comisiei Europene, determinată de cererile primite din partea guvernelor naționale și din partea Consiliului European, va fi trimisă Parlamentului European și Consiliului de Miniștri al UE în vederea adoptării.
Prima măsură din propunerea CE ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiții pentru încurajarea creșterii mai rapide în Grecia, Cipru și Portugalia. Aceasta ar majora contribuția UE de investiții în favoarea Politicii de Coeziune și ar permite o contribuție națională mai redusă. Acest lucru ar putea prelungi cu încă doi ani un acord privind cofinanțarea din decembrie 2011, ceea ce ar ușura și presiunea asupra bugetelor naționale fără a implica fonduri noi de la UE.
Comisarul pentru politica regională, Johannes Hahn, a declarat, comentând propunerea, că Bruxellesul este astfel este gata să dea dovadă de solidaritate și flexibilitate față de cei afectați grav de criză, astfel încât aceștia să poată reveni pe calea creșterii economice. „Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene pentru a realiza acest lucru. Măsurile specifice pe care le-am adoptat vor ajuta aceste țări să utilizeze atât de necesarele investiții: pentru a crea locuri de muncă sustenabile sprijinind întreprinderile mici și mijlocii și ajutându-le să obțină finanțare, pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piața muncii și pentru a încuraja inovarea și cercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul țărilor implicate, ci și pentru Europa în ansamblul ei. Însă, ar trebui să adaug că, deși prezenta propunere oferă spațiu de manevră, ea nu poate înlocui reformele și măsurile de accelerare în ceea ce privește utilizarea fondurilor”, a spus comisarul Hahn.
