Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

UNCTAD 2016: investițiile străine – în creștere, internaționalizarea afacerilor românești – în sens opus

de Claudiu Vrînceanu 17.7.2017

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari în 2015, potrivit estimărilor Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) pentru 105 state din întreaga lume.

UNCTAD publică constant studii cu privire la extinderea investițiilor străine în diferite regiuni și la impactul lor asupra dezvoltării economiilor receptoare de investiții.

Datele UNCTAD confirmă tendința de creștere a investițiilor străine în România, însă elementul de noutate din studiu arată dinamica internaționalizării afacerilor românești, adică valoarea investițiilor românești în străinătate, care se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015.

Spre comparație, investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Aceste cifre arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicativ.

„Pe fondul tendinţelor protecţioniste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relaţiile comerciale internaţionale, autorităţile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele româneşti în străinătate, precum este monitorizat volumul ISB sosit în economia României din străinătate şi să promoveze o evoluţie mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Semnal de alarma pe 2017: investițiile străine directe au scăzut la 5 luni

Companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 1,444 miliarde euro în primele cinci luni ale acestui an, în scădere cu 12,6% faţă de perioada ianuarie-mai 2016, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

În primele cinci luni din 2016, investiţiile străine directe în România au însumat 1,653 miliarde euro, arată datele revizuite publicate de către BNR.

Principalele constrângeri identificate în rândul firmelor cu capital străin existente în România și al celor aflate în stadiul de prospectare sunt:

1. Proceduri rigide și greoaie (obținerea autorizațiilor de mediu; a vizelor pentru cetățenii din afară Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)

2. Contactul limitat cu investitorii străini după ce aceștia au finalizat procesul de investire

3. Legăturile slabe între companiile locale și străine atât în interiorul parcurilor industriale cât și în necesitatea de a crea clustere industriale

Ce ar fi de făcut în perioada următoare mai ales că aportul investiţiilor străine în creșterea și dezvoltarea economică a României este de necontestat, prin contribuţia adusă la dezvoltarea tehnologică, creșterea exporturilor, importurile de know-how?

Spre exemplu, pentru atragerea  și păstrarea ISD, cu menținerea și amplificarea efectelor pozitive, autorii unui raport publicat de Consiliul Investitorilor Străini în România (FIC) şi Academia de Studii Economiceconsideră că sunt posibile și dezirabile două direcții de acțiune:

  • Creșterea capacității de absorbție a economiei. În mod cert, după cum sugerează și literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD în economia țării gazdă depinde de capacitatea de absorbție  a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare economică și tehnologică, stabilitatea și atractivitatea legislației. Astăzi, principalele surse de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau instituțiile, mai mult decât înzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite numai să atragă investitorii străini, dar contribuie și la dezvoltarea economică a țării. De asemenea, va spori volumul de investiții cu valoare ridicată adăugată și eficiență crescută.
  • Dezvoltarea și implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale României sunt limitate de lipsa unui document strategic care să privească în mod concret stimularea ISD, pârghiile economice pentru încurajarea acestora și remedierea eficienței scăzute a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care nu au sugerat până în prezent că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii străini.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Au făcut-o: 84 de procurori trebuie să părăsească joi DNA și DIICOT. Lasă în urmă dosarele grele

Mariana Bechir

La mai mult de 30 de ore de la aprobarea în ședința de Guvern și fără să fi fost prezentat vreodată conținutul, OUG adoptată luni… Mai mult

Europa

CEDO sancționează Ungaria pentru monopolul statului pe piața manualelor

Mariana Bechir

CEDO a decis marţi că Ungaria a încălcat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la proprietatea privată, respectiv drepturile distribuitorilor de manuale şcolare, atunci… Mai mult

Stiri

Va plăti vreun politruk? Justiția a anulat sancțiunea ASF dictată împotriva șefei NN Pensii.

Adrian N Ionescu

Raluca Țintoiu (foto), fost director general la NN Pensii, a acționat legal atunci când i-a informat pe membrii fondului de pensii despre discuțiile privind o… Mai mult

Stiri

Studiu / 3 din 10 români nu știu că banii din Pilonul II sunt proprietatea lor

Adrian N Ionescu

3 din 10 români nu știu că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor și că acestea sunt garantate prin lege,… Mai mult

Stiri

CCR a admis sesizările președintelui pe Legea Curţii de Conturi şi, parțial, pe Statutul aleşilor locali

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă s-a întâlnit cu omologul din Emiratelor Arabe Unite

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marţi cu prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, şi cu preşedintele Autorităţii Maritime a oraşului Dubai, Sultan… Mai mult

Stiri

Industria nucleară din România cere măsuri de stimulare a investițiilor

Adrian N Ionescu

Realizarea Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă poate asigura crearea a 19.000 de locuri de muncă în industria nuclerară din… Mai mult