Destrămarea URSS a dus la apariția unor state noi, provenite din fostele republici sovietice. Printre ele, s-a numărat, la 27 august 1991, și Republica Moldova. Stat constituit pe teritoriul fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (fosta Basarabie țaristă minus Bugeacul plus o fâșie îngustă de teritoriu în stânga Nistrului, Transnistria).
Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la unirea cu România ( 27 martie/9 aprilie 1918) vă prezentăm câteva date care ne pot contura o imagine privind economia acestei țări.
După ce a întâmpinat dificultăţi economice în a doua jumătate a anului 2015 şi a încheiat anul respectiv în uşoară scădere, economia moldovenească a înregistrat o creştere robustă în 2016 ( când a avut un nivel similar cu cel din România) şi 2017 ( când ritmul a crescut uşor dar s-a situat sub cel consemnat în dreapta Prutului).
În valoare nominală, PIB-ul pe 2017 a fost de 126,44 miliarde lei moldoveneşti, respectiv 27,74 miliarde lei dacă facem conversia la cursul mediu annual de 0,2194 lei RON pentru un leu lodolvenesc ( MDL).
Asta înseamnă că economia Republicii Moldova este de peste 30 de ori mai mica decât a României, care, potrivit datelor preliminare, a înregistrat un PIB de 856,35 miliarde lei.
Agricultura ocupă încă loc important în economia moldovenească, cu o pondere de 12,2%, aflată la concurenţă cu industria ( 14,6%) şi cu o influenţă mai mare în creşterea PIB ( 1% faţă de 0,4% pentru anul 2017).
Cea mai importantă contribuţie la formarea PIB o are comerţul, cu 20,5%, în timp ce administraţia publică se plasează între industrie şi agricultură, cu 13,7%, iar ponderea impozitelor nete în formarea PIB este relativ ridicată (15,9% faţă de doar 9,7% în România).
Venitul mediu pe persoană este de 2,7 ori mai mic decât în România
România avea la 1 ianuarie 2017 o populaţie stabilă de 19,63 milioane de locuitori în timp ce Republica Moldova avea consemnată de statistica oficială o populaţie de 3.550,9 mii persoane, adică de 5,5 ori mai mica. Din aceste date rezultă că nivelul PIB/locuitor în Republica Moldova este de doar 18% faţă de cel din România (decalajul de nivel de trai nu este chiar atât de mare, deoarece preţurile sunt mai mici).
Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu peste opt ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 76,2 ani pentru femei şi doar 68,1 ani în cazul bărbaţilor. Venitul mediu pe persoană în trimestrul III 2017 a fost de 2.224,4 MDL, adică aproximativ 484 RON. Adică de 2,7 ori mai mic decât valoarea comunicată de INS pentru România, cifrată la 1.308 RON.
România – principalul partener în comerțul internațional
România a depăşit Rusia şi a trecut pe primul loc în rândul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova în anul 2008. De remarcat, ponderea României în totalul exporturilor este cu mult mai mare decât cea consemnată pe fluxul mărfurilor intrate în ţară. De reţinut şi prezenţa printre primele locuri a Italiei și Germaniei, poziționare similară cu cea a schimburilor comerciale ale României.
Soldul balanței comerciale este cronic negativ și s-a situat în apropierea pragului de două miliarde de dolari. Este o valoare importantă, dacă ţinem cont că gradul de acoperire FOB/FOB al importurilor pe baza exporturilor realizate. Acesta a fost de numai 53%, mult sub nivelul din România, care, la un deficit de circa 10 miliarde euro a avut un grad de acoperire în acelaşi an de 89%.
Datele de ansamblu pentru 2017 arată o creştere a deficitului înregistrat în comerţul exterior. Exporturile au avansat până la 2.425 milioane dolari dar importurile au crescut şi mai mult, până la 4.831 milioane dolari, soldul fiind în creştere la circa 2,4 miliarde dolari, cam cu 20% mai mult faţă de anul precedent.
În context, sumele în valută trimise acasă de cetățenii Republicii Moldova care lucrează în străinătate sunt vitale pentru a susține o asemenea structură a schimburilor externe.
