Un tabel: Tabloul dezolant al agriculturii românești. Ferme puține și sărace: o comparație cu Europa

de Marin Pana | 26.12.2016 .

agricultura-tractorRaportul dintre venitul standard al unei ferme din Olanda și al unei ferme din România este de 92 la 1, potrivit datelor publicate de Eurostat. La ei ar fi în medie 303.760 euro în timp ce la noi doar 3.303 euro,

De reținut, media include și marile exploatații, unde raportul scade la mai puțin de 4 la 1, cu 4.101.551 euro la olandezi și 1.104.177 euro la noi.

Explicația este simplă și devastatoare pentru decalajul pe care îl avem de recuperat. La ei, cincimea din producția agricolă obținută de cele mai sărace ferme se face la o producție medie de 87.451 de euro pe an, în timp ce la noi apare un minuscul 856 de euro, cauzat de faptul că producția este destinată în principal autoconsumului și nu vânzării pe piață.

Mai jos, o situatie a raportului dintre fermele mari si cele mici, valabilă pentru anul 2015 :

tabel

Fărâmițarea proprietății a jucat rolul esențial. România deține ceva mai mult de o treime din numărul de ferme existente în UE (33,5%), urmată la foarte mare distanță de Polonia (doar 13,2%).

Asta deși apărem, cu 7,5%, numai pe locul șase ca suprafață agricolă utilizată, după Franța (15,9%), Spania (13,3%), Marea Britanie (9,9%), Germania (9,6%) și, din nou, Polonia (8,3%).

Clasificările exploatărilor agricole potrivit Eurostat :

Clasificarea exploatărilor agricole pe cinci categorii după mărimea economică (valoarea anuală a producției în euro):

  • Ferme foarte mici                               sub 2.000 euro
  • Ferme mici                                         2.000 – 7.999 euro
  • Ferme medii                                       8.000 – 24.999 euro
  • Ferme mari                                        25.000 – 99.999 euro
  • Ferme foarte mari                              cel puțin 100.000 euro

Clasificarea exploatărilor agricole în mici și mari după venitul cumulat obținut.

Cele mici sunt cele care au cele mai mici dimensiuni și au realizat 20% din producția totală. Cele mari sunt cele care au cele mai mari dimensiuni și au realizat tot 20% din producția totală. Obervație: conform acestui criteriu, definițiile diferă de la țară la țară dar mărimile fermelor mici și mari la nivel național sunt relevante.

Clasificarea exploatărilor agricole pe patru categorii după mărimea fizică (suprafața în hectare):

  • Ferme foarte mici                 sub 2 hectare
  • Ferme mici                             cel puțin 2 hectare dar sub 20 de hectare
  • Ferme medii                          cel puțin 20 de hectare dar sub 100 de hectare
  • Ferme mari                            peste 100 de hectare

Structura deficitară a fermelor după suprafețe

Fermele foarte mici și mici (sub 20 de hectare) reprezintă peste 95% în cinci state membre UE. Alături de noi (era de așteptat să figurăm în această categorie), mai regăsim aici Slovenia, Malta, Grecia și Cipru dar atunci când se merge la o analiză mai detaliată, Eurostat consemnează că mai mult de jumătate din fermele foarte mici (sub 2 hectare) se află în România, respectiv 54,4%.

Evident, la polul opus ne aflăm și printre cele șapte state membre UE (alături de aceleași țări menționate mai sus plus Croația și Polonia) în care marile exploatații agricole reprezintă ca număr mai puțin de 1% din total. Pentru a ne face o imagine asupra distanței care ne separă de Occidentul dezvoltat, precizăm că în patru state acest număr trece de 20% din total (Marea Britanie, Luxemburg, Franța și Danemarca).

De altfel, fermele cu suprafețe de peste 100 de hectare cumulau în anul 2013 la nivelul UE 52,1% din terenul agricol utilizat, în cadrul unui proces de concentrare destul de pronunțat (ele însumau doar 45,2% în anul 2005). Chestiunea privește inclusiv fostele state socialiste, dintre care Cehia a ajuns lider la suprafața medie a unei firme în UE cu 133 de hectare, devansând Marea Britanie (doar 93,6 hectare).

Aici avem și cheia nivelului de trecere efectivă de la feudalism, societate caracterizată majoritar de autoconsum și fără relații extinse de forță de muncă angajată și fiscalizată, și capitalism, în care ceea ce contează este producția pentru piață pe baza muncii unor salariați similari cu cei din întreprinderile industriale.

Și aici vine modelul de urmat pentru România. Țările care și-au schimbat cel mai rapid structura de producție agricolă, au preluat modelul de exploatare de tip industrial și s-au îndreptat hotărât spre practica din  Occidentul dezvoltat sunt Cehia și Slovacia, singurele din UE care au mai mult de două treimi din forța de muncă din agricultură ocupată în marile exploatări agricole.

În treacăt fie spus, într-un manual de geografie militară din deceniul trei al secolului trecut, Cehoslovacia figura deja pe post de economie industrial-agrară și nu invers. Alături de Germania sau Suedia, ceea ce arată că procesele se derulează mai lent la nivel istoric dar se și sedimentează. Noi am revenit după 1989 tot la cum eram dar se pare că nu a fost cea mai bună idee.

De aceea, nu e de mirare că statele din centrul Europei sunt efectiv mai capitaliste decât noi și au o productivitate a muncii superioară la nivel național. Ba chiar s-ar putea naște suspiciunea a ceea ce diferențiază, de fapt, pe noi de ei și ne penalizează, atât la nivelul PIB/locuitor cât și la cel al veniturilor bugetare.

Respectiv, existența unui număr relativ mare de oameni care nu sunt incluși decât marginal pe piață. Care economic subzistă, nu există. Dacă facem media națională între ”cehii și slovacii” noștri din toate celelelte sectoare ale economiei și agricultorii uitați de timpuri pe meleagurile patriei s-ar putea să ne explicăm rapid de ce avem doar trei sferturi din nivelul ceho-slovac de trai.

Speranța vine din dinamismul pe care îl putem imprima. Surprinzător, deși are una dintre cele mai îmbătrânite forțe de muncă în agricultură, România are, totodată, și cea mai mare proporție a managerilor sub 35 de ani dintre țările UE în marile ferme ( 57,3% sau de circa șase ori mai mult față de media UE !). Rămâne ca autoritățile să sprijine transformarea unei deficiențe majore într-o oportunitate de dezvoltare.

Publicat la data de 26.12.2016 .

6 comentarii

  1. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    26.12.2016, 10:14 pm

    1.Cehia si Slovacia nu se pot compara material cu Romania saraca a celor 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie, care cumpara fructe doar de pasti si anul nou, la copii!Apoi 5 milioane de romani au plecat din tara.Pentru restul aduc supermarketurile straine tot felul de produse agricole straine de mina a III-a.Pentru cine sa mai produca si vinda producatorul agricol roman?
    2.Are statul roman un proiect de “dezvoltare economica, industriala si Agricola”, pentru aceste domenii profund conexate in dezvolare?Binenteles afara de cele 53 de STRATEGII teoretice, fara proiectele de aplicare?Era sa uit, “marea STRATEGIE Agricola” a fostului presedinte din 2014, urmare a careia, agricultura romaneasca, este cea aratata de autor!Mi-ar place sa stiu, citi bani a costat ea, fiindca tot degeaba a fost facuta.

  2. george
    26.12.2016, 11:05 pm

    Buna seara, datele statistice din tabel la ce an fac referire?

  3. Ștefan A.
    26.12.2016, 11:07 pm

    Nu am stiut sa transformam dupa 1989 cooperativizarea (cit de catastrofal a fost facuta dupa razboi , nici nu are rost sa fie comentat) in consortii agricole moderne unde :
    – statul asigura garantii pentru credite
    – acelasi stat finanteaza masiv mecanizarea
    -se asigura in alternativa la bursa agricola , colectarea productiei (in oricare domeniu) la preturi prestabilite la media pietei si cu avansuri convenabile .
    Adica exact ce in vest au facut dupa 1945 si pentru 50 de ani consecvent , punctual , an de an .
    Noi si sub “mandra conducere” a unei clase politice in parte scolite (ca multi tot la 4-8 clase au ramas) la Stefan Gheorghiu , nici dupa 1989 nu am avut habar cum au trecut altii de la agricultura de subzistenta la giganti planetari in domeniu . (nu ca in 2016 au invatat ceva din numeroasele vizite facute peste hotare )
    Pretul platit de tara se vede .
    – subdezvoltare
    – agricultura intensiva facuta de straini pe cel putin 25% din terenul agricol romanesc .
    – exportam rosii si importam suc de rosi .
    – vindem porci si importam conserve de carne , preparate .
    – se emigreaza de record european .
    La asa politici , asa rezultate . Nu e nimic intimplator.

    • Pribeagul
      3.1.2017, 7:12 pm

      Da, corect, asa este: “Nu am stiut sa transformam dupa 1989 cooperativizarea… in consortii agricole moderne”.
      Ferme fel de fel, culturi fel de fel, dotari fel de fel, intreprinderi industriale specifice fel de fel, toate facute cu multa truda, cu asistenta si bani de la organismele internationale, in loc sa fie puse la munca pentru a beneficia de roadele lor, au fost lasate in voia sortii si s-a ales praf si pulbere din ele.
      Se pare ca factorul declansator al acestui dezatru a fost indemnul lui Petre Roman, ceva de genul: Romani, voi ati muncit, ale voastre sunt toate. Luati-le! Si romanii le-au luat.
      Din pacate, din cine stie ce motive, nici nu se vorbeste clar si raspicat despre acest lucru. Si ar trebui sa se vorbeasca, macar pentru luare aminte.

  4. EU - 74 - RON
    27.12.2016, 7:53 am

    Off(?)-topic:

    – gura lumii spune că,în cadrul implementării unei legi, s-ar fi stabilit (deh: proiecte, proiecţele…) realizarea de lucrări funciare şi irigaţii în agricultură de vreun miliard de E în decurs de şapte ani;
    – tot gura lumii, mai spune că pentru 2016 erau alocaţi, în sensul celor de mai sus, vreo 146 de milioane de E;
    – gura lumii trăncăneşte în continuare şi mai spune că din cele 146 mil. E, nu s-a cheltuit nici un cent (deh: poate că pentru a realiza spaţiu fiscal (sic! nu bugetar?!) pentru 2017 – necesită citare ?);
    – se spune că în 2016, Ro ar fi avut pm un agronom;
    – CV-ul său ne spune că agronomul-horticultor nu şi-a profesat niciodată (dar absolut niciodată!) specializarea licenţiată, dar a fost un bun (!) funcţionar-bugetar al instituţiilor publice Ro şi EU…
    – unde eşti tu, Vasile Lupu? (nu! nu domnitorul…)

  5. Vasile
    29.12.2016, 1:50 am

    Faramitarea proprietatii si agricultura de subzistenta sunt marele atu al Romaniei. Cand sistemul mondial va cadea, noi vom supravietui. Cand perele din Chile si usturoiul din China nu vor mai ajunge in niciun supermarchet, iar tarile industrializate vor crapa de foame, noi vom trai exact din agricultura de subzistenta pentru ca fiecare din noi avem niste rude pe la tara.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română