Un tabel: Tabloul dezolant al agriculturii românești. Ferme puține și sărace: o comparație cu Europa

de Marin Pana | 26.12.2016 .

agricultura-tractorRaportul dintre venitul standard al unei ferme din Olanda și al unei ferme din România este de 92 la 1, potrivit datelor publicate de Eurostat. La ei ar fi în medie 303.760 euro în timp ce la noi doar 3.303 euro,

De reținut, media include și marile exploatații, unde raportul scade la mai puțin de 4 la 1, cu 4.101.551 euro la olandezi și 1.104.177 euro la noi.

Explicația este simplă și devastatoare pentru decalajul pe care îl avem de recuperat. La ei, cincimea din producția agricolă obținută de cele mai sărace ferme se face la o producție medie de 87.451 de euro pe an, în timp ce la noi apare un minuscul 856 de euro, cauzat de faptul că producția este destinată în principal autoconsumului și nu vânzării pe piață.

Mai jos, o situatie a raportului dintre fermele mari si cele mici, valabilă pentru anul 2015 :

tabel

Fărâmițarea proprietății a jucat rolul esențial. România deține ceva mai mult de o treime din numărul de ferme existente în UE (33,5%), urmată la foarte mare distanță de Polonia (doar 13,2%).

Asta deși apărem, cu 7,5%, numai pe locul șase ca suprafață agricolă utilizată, după Franța (15,9%), Spania (13,3%), Marea Britanie (9,9%), Germania (9,6%) și, din nou, Polonia (8,3%).

Clasificările exploatărilor agricole potrivit Eurostat :

Clasificarea exploatărilor agricole pe cinci categorii după mărimea economică (valoarea anuală a producției în euro):

  • Ferme foarte mici                               sub 2.000 euro
  • Ferme mici                                         2.000 – 7.999 euro
  • Ferme medii                                       8.000 – 24.999 euro
  • Ferme mari                                        25.000 – 99.999 euro
  • Ferme foarte mari                              cel puțin 100.000 euro

Clasificarea exploatărilor agricole în mici și mari după venitul cumulat obținut.

Cele mici sunt cele care au cele mai mici dimensiuni și au realizat 20% din producția totală. Cele mari sunt cele care au cele mai mari dimensiuni și au realizat tot 20% din producția totală. Obervație: conform acestui criteriu, definițiile diferă de la țară la țară dar mărimile fermelor mici și mari la nivel național sunt relevante.

Clasificarea exploatărilor agricole pe patru categorii după mărimea fizică (suprafața în hectare):

  • Ferme foarte mici                 sub 2 hectare
  • Ferme mici                             cel puțin 2 hectare dar sub 20 de hectare
  • Ferme medii                          cel puțin 20 de hectare dar sub 100 de hectare
  • Ferme mari                            peste 100 de hectare

Structura deficitară a fermelor după suprafețe

Fermele foarte mici și mici (sub 20 de hectare) reprezintă peste 95% în cinci state membre UE. Alături de noi (era de așteptat să figurăm în această categorie), mai regăsim aici Slovenia, Malta, Grecia și Cipru dar atunci când se merge la o analiză mai detaliată, Eurostat consemnează că mai mult de jumătate din fermele foarte mici (sub 2 hectare) se află în România, respectiv 54,4%.

Evident, la polul opus ne aflăm și printre cele șapte state membre UE (alături de aceleași țări menționate mai sus plus Croația și Polonia) în care marile exploatații agricole reprezintă ca număr mai puțin de 1% din total. Pentru a ne face o imagine asupra distanței care ne separă de Occidentul dezvoltat, precizăm că în patru state acest număr trece de 20% din total (Marea Britanie, Luxemburg, Franța și Danemarca).

De altfel, fermele cu suprafețe de peste 100 de hectare cumulau în anul 2013 la nivelul UE 52,1% din terenul agricol utilizat, în cadrul unui proces de concentrare destul de pronunțat (ele însumau doar 45,2% în anul 2005). Chestiunea privește inclusiv fostele state socialiste, dintre care Cehia a ajuns lider la suprafața medie a unei firme în UE cu 133 de hectare, devansând Marea Britanie (doar 93,6 hectare).

Aici avem și cheia nivelului de trecere efectivă de la feudalism, societate caracterizată majoritar de autoconsum și fără relații extinse de forță de muncă angajată și fiscalizată, și capitalism, în care ceea ce contează este producția pentru piață pe baza muncii unor salariați similari cu cei din întreprinderile industriale.

Și aici vine modelul de urmat pentru România. Țările care și-au schimbat cel mai rapid structura de producție agricolă, au preluat modelul de exploatare de tip industrial și s-au îndreptat hotărât spre practica din  Occidentul dezvoltat sunt Cehia și Slovacia, singurele din UE care au mai mult de două treimi din forța de muncă din agricultură ocupată în marile exploatări agricole.

În treacăt fie spus, într-un manual de geografie militară din deceniul trei al secolului trecut, Cehoslovacia figura deja pe post de economie industrial-agrară și nu invers. Alături de Germania sau Suedia, ceea ce arată că procesele se derulează mai lent la nivel istoric dar se și sedimentează. Noi am revenit după 1989 tot la cum eram dar se pare că nu a fost cea mai bună idee.

De aceea, nu e de mirare că statele din centrul Europei sunt efectiv mai capitaliste decât noi și au o productivitate a muncii superioară la nivel național. Ba chiar s-ar putea naște suspiciunea a ceea ce diferențiază, de fapt, pe noi de ei și ne penalizează, atât la nivelul PIB/locuitor cât și la cel al veniturilor bugetare.

Respectiv, existența unui număr relativ mare de oameni care nu sunt incluși decât marginal pe piață. Care economic subzistă, nu există. Dacă facem media națională între ”cehii și slovacii” noștri din toate celelelte sectoare ale economiei și agricultorii uitați de timpuri pe meleagurile patriei s-ar putea să ne explicăm rapid de ce avem doar trei sferturi din nivelul ceho-slovac de trai.

Speranța vine din dinamismul pe care îl putem imprima. Surprinzător, deși are una dintre cele mai îmbătrânite forțe de muncă în agricultură, România are, totodată, și cea mai mare proporție a managerilor sub 35 de ani dintre țările UE în marile ferme ( 57,3% sau de circa șase ori mai mult față de media UE !). Rămâne ca autoritățile să sprijine transformarea unei deficiențe majore într-o oportunitate de dezvoltare.

Publicat la data de 26.12.2016 .

6 comentarii

  1. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    26.12.2016, 10:14 pm

    1.Cehia si Slovacia nu se pot compara material cu Romania saraca a celor 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie, care cumpara fructe doar de pasti si anul nou, la copii!Apoi 5 milioane de romani au plecat din tara.Pentru restul aduc supermarketurile straine tot felul de produse agricole straine de mina a III-a.Pentru cine sa mai produca si vinda producatorul agricol roman?
    2.Are statul roman un proiect de “dezvoltare economica, industriala si Agricola”, pentru aceste domenii profund conexate in dezvolare?Binenteles afara de cele 53 de STRATEGII teoretice, fara proiectele de aplicare?Era sa uit, “marea STRATEGIE Agricola” a fostului presedinte din 2014, urmare a careia, agricultura romaneasca, este cea aratata de autor!Mi-ar place sa stiu, citi bani a costat ea, fiindca tot degeaba a fost facuta.

  2. george
    26.12.2016, 11:05 pm

    Buna seara, datele statistice din tabel la ce an fac referire?

  3. Ștefan A.
    26.12.2016, 11:07 pm

    Nu am stiut sa transformam dupa 1989 cooperativizarea (cit de catastrofal a fost facuta dupa razboi , nici nu are rost sa fie comentat) in consortii agricole moderne unde :
    – statul asigura garantii pentru credite
    – acelasi stat finanteaza masiv mecanizarea
    -se asigura in alternativa la bursa agricola , colectarea productiei (in oricare domeniu) la preturi prestabilite la media pietei si cu avansuri convenabile .
    Adica exact ce in vest au facut dupa 1945 si pentru 50 de ani consecvent , punctual , an de an .
    Noi si sub “mandra conducere” a unei clase politice in parte scolite (ca multi tot la 4-8 clase au ramas) la Stefan Gheorghiu , nici dupa 1989 nu am avut habar cum au trecut altii de la agricultura de subzistenta la giganti planetari in domeniu . (nu ca in 2016 au invatat ceva din numeroasele vizite facute peste hotare )
    Pretul platit de tara se vede .
    – subdezvoltare
    – agricultura intensiva facuta de straini pe cel putin 25% din terenul agricol romanesc .
    – exportam rosii si importam suc de rosi .
    – vindem porci si importam conserve de carne , preparate .
    – se emigreaza de record european .
    La asa politici , asa rezultate . Nu e nimic intimplator.

    • Pribeagul
      3.1.2017, 7:12 pm

      Da, corect, asa este: “Nu am stiut sa transformam dupa 1989 cooperativizarea… in consortii agricole moderne”.
      Ferme fel de fel, culturi fel de fel, dotari fel de fel, intreprinderi industriale specifice fel de fel, toate facute cu multa truda, cu asistenta si bani de la organismele internationale, in loc sa fie puse la munca pentru a beneficia de roadele lor, au fost lasate in voia sortii si s-a ales praf si pulbere din ele.
      Se pare ca factorul declansator al acestui dezatru a fost indemnul lui Petre Roman, ceva de genul: Romani, voi ati muncit, ale voastre sunt toate. Luati-le! Si romanii le-au luat.
      Din pacate, din cine stie ce motive, nici nu se vorbeste clar si raspicat despre acest lucru. Si ar trebui sa se vorbeasca, macar pentru luare aminte.

  4. EU - 74 - RON
    27.12.2016, 7:53 am

    Off(?)-topic:

    – gura lumii spune că,în cadrul implementării unei legi, s-ar fi stabilit (deh: proiecte, proiecţele…) realizarea de lucrări funciare şi irigaţii în agricultură de vreun miliard de E în decurs de şapte ani;
    – tot gura lumii, mai spune că pentru 2016 erau alocaţi, în sensul celor de mai sus, vreo 146 de milioane de E;
    – gura lumii trăncăneşte în continuare şi mai spune că din cele 146 mil. E, nu s-a cheltuit nici un cent (deh: poate că pentru a realiza spaţiu fiscal (sic! nu bugetar?!) pentru 2017 – necesită citare ?);
    – se spune că în 2016, Ro ar fi avut pm un agronom;
    – CV-ul său ne spune că agronomul-horticultor nu şi-a profesat niciodată (dar absolut niciodată!) specializarea licenţiată, dar a fost un bun (!) funcţionar-bugetar al instituţiilor publice Ro şi EU…
    – unde eşti tu, Vasile Lupu? (nu! nu domnitorul…)

  5. Vasile
    29.12.2016, 1:50 am

    Faramitarea proprietatii si agricultura de subzistenta sunt marele atu al Romaniei. Cand sistemul mondial va cadea, noi vom supravietui. Cand perele din Chile si usturoiul din China nu vor mai ajunge in niciun supermarchet, iar tarile industrializate vor crapa de foame, noi vom trai exact din agricultura de subzistenta pentru ca fiecare din noi avem niste rude pe la tara.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5496 lei
4.0533 lei
5.2515 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id