Un tabel: Tabloul dezolant al agriculturii românești. Ferme puține și sărace: o comparație cu Europa

de Marin Pana | 26.12.2016 .

agricultura-tractorRaportul dintre venitul standard al unei ferme din Olanda și al unei ferme din România este de 92 la 1, potrivit datelor publicate de Eurostat. La ei ar fi în medie 303.760 euro în timp ce la noi doar 3.303 euro,

De reținut, media include și marile exploatații, unde raportul scade la mai puțin de 4 la 1, cu 4.101.551 euro la olandezi și 1.104.177 euro la noi.

Explicația este simplă și devastatoare pentru decalajul pe care îl avem de recuperat. La ei, cincimea din producția agricolă obținută de cele mai sărace ferme se face la o producție medie de 87.451 de euro pe an, în timp ce la noi apare un minuscul 856 de euro, cauzat de faptul că producția este destinată în principal autoconsumului și nu vânzării pe piață.

Mai jos, o situatie a raportului dintre fermele mari si cele mici, valabilă pentru anul 2015 :

tabel

Fărâmițarea proprietății a jucat rolul esențial. România deține ceva mai mult de o treime din numărul de ferme existente în UE (33,5%), urmată la foarte mare distanță de Polonia (doar 13,2%).

Asta deși apărem, cu 7,5%, numai pe locul șase ca suprafață agricolă utilizată, după Franța (15,9%), Spania (13,3%), Marea Britanie (9,9%), Germania (9,6%) și, din nou, Polonia (8,3%).

Clasificările exploatărilor agricole potrivit Eurostat :

Clasificarea exploatărilor agricole pe cinci categorii după mărimea economică (valoarea anuală a producției în euro):

  • Ferme foarte mici                               sub 2.000 euro
  • Ferme mici                                         2.000 – 7.999 euro
  • Ferme medii                                       8.000 – 24.999 euro
  • Ferme mari                                        25.000 – 99.999 euro
  • Ferme foarte mari                              cel puțin 100.000 euro

Clasificarea exploatărilor agricole în mici și mari după venitul cumulat obținut.

Cele mici sunt cele care au cele mai mici dimensiuni și au realizat 20% din producția totală. Cele mari sunt cele care au cele mai mari dimensiuni și au realizat tot 20% din producția totală. Obervație: conform acestui criteriu, definițiile diferă de la țară la țară dar mărimile fermelor mici și mari la nivel național sunt relevante.

Clasificarea exploatărilor agricole pe patru categorii după mărimea fizică (suprafața în hectare):

  • Ferme foarte mici                 sub 2 hectare
  • Ferme mici                             cel puțin 2 hectare dar sub 20 de hectare
  • Ferme medii                          cel puțin 20 de hectare dar sub 100 de hectare
  • Ferme mari                            peste 100 de hectare

Structura deficitară a fermelor după suprafețe

Fermele foarte mici și mici (sub 20 de hectare) reprezintă peste 95% în cinci state membre UE. Alături de noi (era de așteptat să figurăm în această categorie), mai regăsim aici Slovenia, Malta, Grecia și Cipru dar atunci când se merge la o analiză mai detaliată, Eurostat consemnează că mai mult de jumătate din fermele foarte mici (sub 2 hectare) se află în România, respectiv 54,4%.

Evident, la polul opus ne aflăm și printre cele șapte state membre UE (alături de aceleași țări menționate mai sus plus Croația și Polonia) în care marile exploatații agricole reprezintă ca număr mai puțin de 1% din total. Pentru a ne face o imagine asupra distanței care ne separă de Occidentul dezvoltat, precizăm că în patru state acest număr trece de 20% din total (Marea Britanie, Luxemburg, Franța și Danemarca).

De altfel, fermele cu suprafețe de peste 100 de hectare cumulau în anul 2013 la nivelul UE 52,1% din terenul agricol utilizat, în cadrul unui proces de concentrare destul de pronunțat (ele însumau doar 45,2% în anul 2005). Chestiunea privește inclusiv fostele state socialiste, dintre care Cehia a ajuns lider la suprafața medie a unei firme în UE cu 133 de hectare, devansând Marea Britanie (doar 93,6 hectare).

Aici avem și cheia nivelului de trecere efectivă de la feudalism, societate caracterizată majoritar de autoconsum și fără relații extinse de forță de muncă angajată și fiscalizată, și capitalism, în care ceea ce contează este producția pentru piață pe baza muncii unor salariați similari cu cei din întreprinderile industriale.

Și aici vine modelul de urmat pentru România. Țările care și-au schimbat cel mai rapid structura de producție agricolă, au preluat modelul de exploatare de tip industrial și s-au îndreptat hotărât spre practica din  Occidentul dezvoltat sunt Cehia și Slovacia, singurele din UE care au mai mult de două treimi din forța de muncă din agricultură ocupată în marile exploatări agricole.

În treacăt fie spus, într-un manual de geografie militară din deceniul trei al secolului trecut, Cehoslovacia figura deja pe post de economie industrial-agrară și nu invers. Alături de Germania sau Suedia, ceea ce arată că procesele se derulează mai lent la nivel istoric dar se și sedimentează. Noi am revenit după 1989 tot la cum eram dar se pare că nu a fost cea mai bună idee.

De aceea, nu e de mirare că statele din centrul Europei sunt efectiv mai capitaliste decât noi și au o productivitate a muncii superioară la nivel național. Ba chiar s-ar putea naște suspiciunea a ceea ce diferențiază, de fapt, pe noi de ei și ne penalizează, atât la nivelul PIB/locuitor cât și la cel al veniturilor bugetare.

Respectiv, existența unui număr relativ mare de oameni care nu sunt incluși decât marginal pe piață. Care economic subzistă, nu există. Dacă facem media națională între ”cehii și slovacii” noștri din toate celelelte sectoare ale economiei și agricultorii uitați de timpuri pe meleagurile patriei s-ar putea să ne explicăm rapid de ce avem doar trei sferturi din nivelul ceho-slovac de trai.

Speranța vine din dinamismul pe care îl putem imprima. Surprinzător, deși are una dintre cele mai îmbătrânite forțe de muncă în agricultură, România are, totodată, și cea mai mare proporție a managerilor sub 35 de ani dintre țările UE în marile ferme ( 57,3% sau de circa șase ori mai mult față de media UE !). Rămâne ca autoritățile să sprijine transformarea unei deficiențe majore într-o oportunitate de dezvoltare.

Publicat la data de 26.12.2016 .

6 comentarii

  1. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    26.12.2016, 10:14 pm

    1.Cehia si Slovacia nu se pot compara material cu Romania saraca a celor 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie, care cumpara fructe doar de pasti si anul nou, la copii!Apoi 5 milioane de romani au plecat din tara.Pentru restul aduc supermarketurile straine tot felul de produse agricole straine de mina a III-a.Pentru cine sa mai produca si vinda producatorul agricol roman?
    2.Are statul roman un proiect de “dezvoltare economica, industriala si Agricola”, pentru aceste domenii profund conexate in dezvolare?Binenteles afara de cele 53 de STRATEGII teoretice, fara proiectele de aplicare?Era sa uit, “marea STRATEGIE Agricola” a fostului presedinte din 2014, urmare a careia, agricultura romaneasca, este cea aratata de autor!Mi-ar place sa stiu, citi bani a costat ea, fiindca tot degeaba a fost facuta.

  2. george
    26.12.2016, 11:05 pm

    Buna seara, datele statistice din tabel la ce an fac referire?

  3. Ștefan A.
    26.12.2016, 11:07 pm

    Nu am stiut sa transformam dupa 1989 cooperativizarea (cit de catastrofal a fost facuta dupa razboi , nici nu are rost sa fie comentat) in consortii agricole moderne unde :
    – statul asigura garantii pentru credite
    – acelasi stat finanteaza masiv mecanizarea
    -se asigura in alternativa la bursa agricola , colectarea productiei (in oricare domeniu) la preturi prestabilite la media pietei si cu avansuri convenabile .
    Adica exact ce in vest au facut dupa 1945 si pentru 50 de ani consecvent , punctual , an de an .
    Noi si sub “mandra conducere” a unei clase politice in parte scolite (ca multi tot la 4-8 clase au ramas) la Stefan Gheorghiu , nici dupa 1989 nu am avut habar cum au trecut altii de la agricultura de subzistenta la giganti planetari in domeniu . (nu ca in 2016 au invatat ceva din numeroasele vizite facute peste hotare )
    Pretul platit de tara se vede .
    – subdezvoltare
    – agricultura intensiva facuta de straini pe cel putin 25% din terenul agricol romanesc .
    – exportam rosii si importam suc de rosi .
    – vindem porci si importam conserve de carne , preparate .
    – se emigreaza de record european .
    La asa politici , asa rezultate . Nu e nimic intimplator.

    • Pribeagul
      3.1.2017, 7:12 pm

      Da, corect, asa este: “Nu am stiut sa transformam dupa 1989 cooperativizarea… in consortii agricole moderne”.
      Ferme fel de fel, culturi fel de fel, dotari fel de fel, intreprinderi industriale specifice fel de fel, toate facute cu multa truda, cu asistenta si bani de la organismele internationale, in loc sa fie puse la munca pentru a beneficia de roadele lor, au fost lasate in voia sortii si s-a ales praf si pulbere din ele.
      Se pare ca factorul declansator al acestui dezatru a fost indemnul lui Petre Roman, ceva de genul: Romani, voi ati muncit, ale voastre sunt toate. Luati-le! Si romanii le-au luat.
      Din pacate, din cine stie ce motive, nici nu se vorbeste clar si raspicat despre acest lucru. Si ar trebui sa se vorbeasca, macar pentru luare aminte.

  4. EU - 74 - RON
    27.12.2016, 7:53 am

    Off(?)-topic:

    – gura lumii spune că,în cadrul implementării unei legi, s-ar fi stabilit (deh: proiecte, proiecţele…) realizarea de lucrări funciare şi irigaţii în agricultură de vreun miliard de E în decurs de şapte ani;
    – tot gura lumii, mai spune că pentru 2016 erau alocaţi, în sensul celor de mai sus, vreo 146 de milioane de E;
    – gura lumii trăncăneşte în continuare şi mai spune că din cele 146 mil. E, nu s-a cheltuit nici un cent (deh: poate că pentru a realiza spaţiu fiscal (sic! nu bugetar?!) pentru 2017 – necesită citare ?);
    – se spune că în 2016, Ro ar fi avut pm un agronom;
    – CV-ul său ne spune că agronomul-horticultor nu şi-a profesat niciodată (dar absolut niciodată!) specializarea licenţiată, dar a fost un bun (!) funcţionar-bugetar al instituţiilor publice Ro şi EU…
    – unde eşti tu, Vasile Lupu? (nu! nu domnitorul…)

  5. Vasile
    29.12.2016, 1:50 am

    Faramitarea proprietatii si agricultura de subzistenta sunt marele atu al Romaniei. Cand sistemul mondial va cadea, noi vom supravietui. Cand perele din Chile si usturoiul din China nu vor mai ajunge in niciun supermarchet, iar tarile industrializate vor crapa de foame, noi vom trai exact din agricultura de subzistenta pentru ca fiecare din noi avem niste rude pe la tara.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat pe România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română