vineri

29 martie, 2024

14 martie, 2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în PIB al banilor daţi de stat pentru educaţie.

Cu 4% din PIB pentru sănătate ne-am situat la mare distanţă de media europeană de 7,1% din PIB şi am lăsat în urmă doar Letonia (3,7% din PIB) şi Cipru (2,6% din PIB). Pentru referinţă, precizăm că există trei ţări care au ajuns la pragul de 8% (Danemarca 8,6%, Franţa 8,1% şi Austria 8%) iar Germania a alocat 7,2% din PIB acestui sector esenţial.


Cu 3,7% din PIB pentru educaţie, am fost mai aproape de media europeană de 4,7% din PIB şi am trecut cu puţin peste Bulgaria (3,4%) şi Irlanda (3,3%). Performerele acestui domeniu au fost ţările nordice (Danemarca 6,9% din PIB, Suedia 6,6% şi Finlanda 6,1%), alături de Belgia (6,4%) şi Cipru (6%).

Dintre fostele ţări socialiste, s-au remarcat în materie de alocări pentru educaţie ţările baltice (Estonia 5,9%, Letonia 5,5% şi Lituania 5,2%), precum şi Slovenia (5,6%) şi Polonia (5%) ce au încadrat Franţa (5,4%) şi Olanda (5,3%). Dovadă că se poate duce o politică susţinută în materie, acolo unde există voinţă.

Inclusiv în ţări care au ponderi relativ reduse ale bugetului public de cheltuieli. Reamintim că România se află pe penultimul loc în UE ca şi bani alocaţi de stat, cu doar 34% din PIB, pentru că nu reuşeşte să încaseze decât venituri relativ reduse, în pofida faptului că a mers înainte pe calea scăderii fiscalităţii.

De pildă, lituanienii, care au cheltuieli de 34,2% din PIB ( adică aproape cât noi) pot să aloce 5,8% din PIB pentru sănătate şi 5,2% pentru educaţie. Asta deşi alocă un procentaj similar pentru protecţia socială ( 11,2% din PIB ei şi 11,6% din PIB noi ). Protecţie socială în cadrul căreia, de reţinut, ei alocă pentru persoanele în vîrstă 5,9% din PIB şi noi 8,4% din PIB.


Nu că 8,4% din PIB ar fi mult, mai ales în contextul unei medii europene de 10,2%, dar este o pondere mult mai mare în cadrul protecţiei sociale faţă de uzaţele europene. Cu 72% din banii acestui sector bugetar destinaţi doar pentru pensii, suntem cu mult peste media de 53% a UE şi depăşiţi, semnificativ, doar de greci (77%) şi bulgari (75%).

Pentru referinţă, precizăm că Germania alocă doar 48% din banii destinaţi protecţiei sociale pentru pensii iar Franţa 55% iar ţări din regiunea noastră precum Ungaria (50%) sau Polonia (54%) lucrează cu ponderi similare. Ceea ce înseamnă că au ales să meargă pe nişte tipare occidentale de alocare a banilor şi nu balcanice, păstrând proporţiile de dezvoltare.

/Ciudățeniile alocărilor românești pentru cheltuieli publice

Datele publicate de Eurostat dezvăluie, de altfel, câteva ciudăţenii majore în repartizarea fondurilor cheltuite de stat.

Dacă se face raportarea la cei 73% bani disponibili (care, în treacăt fie spus, ar reclama o creştere a veniturilor statului de circa 30% – 40% pentru a ajunge cu ponderea cheltuielilor statului în PIB la standarde europene), tot ce e mai jos de 73% înseamnă o repartizare dezavantajoasă pentru respectivul domeniu şi invers (vezi tabelul).

Că sănătatea era „Cenuşăreasa” bugetului se știa.. La fel şi la protecţia socială, dar surprinde plasarea educaţiei peste media bugetară, deşi suntem codaşi în Europa la acest capitol. De unde rezultă, necesitatea creşterii imediate şi consistente a veniturilor bugetare ca pondere în PIB, chiar dacă majorarea de fiscalitate ar fi nepopulară.

Contrar percepţiei publice, statistica europeană ne mai spune că alocăm destui bani ( chiar dacă nu prea avem de unde) pentru ordine publică şi siguranţă naţională, afaceri economice ( parcă nu aveam destule investiţii !) şi case şi amenajări edilitare ( !!) şi stăm rezonabil de bine la cultură şi religie plus protecţia mediului. În plus, zice Eurostat că am fi alocat efectiv în 2016 doar 0,9% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă că ar fi necesară o majorare efectivă semnificativă pentru a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, nu colectăm nici pe departe destui bani pentru a avea ce cheltui, chiar şi la un deficit bugetar aflat la limita permisă de 3% din PIB ( aceasta este cifra Eurostat pentru 2016).

În plus, sumele insuficiente per total sunt alocate şi destul de bizar, dacă ne raportăm la practica europeană. Poate nu ar strica să examinăm toate corelaţiile dintre cheltuielile bugetare şi să le perfectăm pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale, pentru convergenţa cu UE.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: