Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

La obiect

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Un tabel: Structura cheltuielilor guvernamentale ale României în context european

de Marin Pana , 14.3.2018

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc între statele UE atât procentajul în PIB al sumelor alocate pentru sănătate, cât şi la procentajul în PIB al banilor daţi de stat pentru educaţie.

Cu 4% din PIB pentru sănătate ne-am situat la mare distanţă de media europeană de 7,1% din PIB şi am lăsat în urmă doar Letonia (3,7% din PIB) şi Cipru (2,6% din PIB). Pentru referinţă, precizăm că există trei ţări care au ajuns la pragul de 8% (Danemarca 8,6%, Franţa 8,1% şi Austria 8%) iar Germania a alocat 7,2% din PIB acestui sector esenţial.

Cu 3,7% din PIB pentru educaţie, am fost mai aproape de media europeană de 4,7% din PIB şi am trecut cu puţin peste Bulgaria (3,4%) şi Irlanda (3,3%). Performerele acestui domeniu au fost ţările nordice (Danemarca 6,9% din PIB, Suedia 6,6% şi Finlanda 6,1%), alături de Belgia (6,4%) şi Cipru (6%).

Dintre fostele ţări socialiste, s-au remarcat în materie de alocări pentru educaţie ţările baltice (Estonia 5,9%, Letonia 5,5% şi Lituania 5,2%), precum şi Slovenia (5,6%) şi Polonia (5%) ce au încadrat Franţa (5,4%) şi Olanda (5,3%). Dovadă că se poate duce o politică susţinută în materie, acolo unde există voinţă.

Inclusiv în ţări care au ponderi relativ reduse ale bugetului public de cheltuieli. Reamintim că România se află pe penultimul loc în UE ca şi bani alocaţi de stat, cu doar 34% din PIB, pentru că nu reuşeşte să încaseze decât venituri relativ reduse, în pofida faptului că a mers înainte pe calea scăderii fiscalităţii.

De pildă, lituanienii, care au cheltuieli de 34,2% din PIB ( adică aproape cât noi) pot să aloce 5,8% din PIB pentru sănătate şi 5,2% pentru educaţie. Asta deşi alocă un procentaj similar pentru protecţia socială ( 11,2% din PIB ei şi 11,6% din PIB noi ). Protecţie socială în cadrul căreia, de reţinut, ei alocă pentru persoanele în vîrstă 5,9% din PIB şi noi 8,4% din PIB.

Nu că 8,4% din PIB ar fi mult, mai ales în contextul unei medii europene de 10,2%, dar este o pondere mult mai mare în cadrul protecţiei sociale faţă de uzaţele europene. Cu 72% din banii acestui sector bugetar destinaţi doar pentru pensii, suntem cu mult peste media de 53% a UE şi depăşiţi, semnificativ, doar de greci (77%) şi bulgari (75%).

Pentru referinţă, precizăm că Germania alocă doar 48% din banii destinaţi protecţiei sociale pentru pensii iar Franţa 55% iar ţări din regiunea noastră precum Ungaria (50%) sau Polonia (54%) lucrează cu ponderi similare. Ceea ce înseamnă că au ales să meargă pe nişte tipare occidentale de alocare a banilor şi nu balcanice, păstrând proporţiile de dezvoltare.

/Ciudățeniile alocărilor românești pentru cheltuieli publice

Datele publicate de Eurostat dezvăluie, de altfel, câteva ciudăţenii majore în repartizarea fondurilor cheltuite de stat.

Dacă se face raportarea la cei 73% bani disponibili (care, în treacăt fie spus, ar reclama o creştere a veniturilor statului de circa 30% – 40% pentru a ajunge cu ponderea cheltuielilor statului în PIB la standarde europene), tot ce e mai jos de 73% înseamnă o repartizare dezavantajoasă pentru respectivul domeniu şi invers (vezi tabelul).

Că sănătatea era „Cenuşăreasa” bugetului se știa.. La fel şi la protecţia socială, dar surprinde plasarea educaţiei peste media bugetară, deşi suntem codaşi în Europa la acest capitol. De unde rezultă, necesitatea creşterii imediate şi consistente a veniturilor bugetare ca pondere în PIB, chiar dacă majorarea de fiscalitate ar fi nepopulară.

Contrar percepţiei publice, statistica europeană ne mai spune că alocăm destui bani ( chiar dacă nu prea avem de unde) pentru ordine publică şi siguranţă naţională, afaceri economice ( parcă nu aveam destule investiţii !) şi case şi amenajări edilitare ( !!) şi stăm rezonabil de bine la cultură şi religie plus protecţia mediului. În plus, zice Eurostat că am fi alocat efectiv în 2016 doar 0,9% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă că ar fi necesară o majorare efectivă semnificativă pentru a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, nu colectăm nici pe departe destui bani pentru a avea ce cheltui, chiar şi la un deficit bugetar aflat la limita permisă de 3% din PIB ( aceasta este cifra Eurostat pentru 2016).

În plus, sumele insuficiente per total sunt alocate şi destul de bizar, dacă ne raportăm la practica europeană. Poate nu ar strica să examinăm toate corelaţiile dintre cheltuielile bugetare şi să le perfectăm pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale, pentru convergenţa cu UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR: Vulnerabilitățile stabilității financiare și riscurile din economie. Inflația coboară în domeniul țintit

Adrian N Ionescu

Mandatele Băncii Naţionale ale României (BNR) privind inflația și stabilitatea financiară au fost îndeplinite în 2018, în ciuda vulnerabilităților și riscurilor care mai persistă, potrivit… Mai mult

Stiri

Doar 23 de spitale din 147 îndeplinesc criteriile de acreditare

Mariana Bechir

Doar 23 de spitale din cele 147 evaluate până acum îndeplinesc toate condițiile de acreditare, iar 106 le respectă numai parțial, anunță Autoritatea de Management… Mai mult

Stiri

PSD a decis: Codurile penale se modifică prin ordonanță de urgență. Tudorel Toader asigură că nu e vorba de amnistie și grațiere

Razvan Diaconu

Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea Codului Penal şi Codul de Procedură Penală, modificate de Comisia Iordache. Ministrul Justiției a precizat ulterior… Mai mult

Stiri

Reșița, primul oraș care vrea să se alăture Alianței Vestului

Vladimir Ionescu

Primarul din Reșița, Ioan Popa (foto), a declarat Adevărul că intenționează să facă demersurile necesare pentru ca orașul pe care îl conduce să se alăture… Mai mult

Stiri

Liviu Voinea, BNR: Unul din patru români apți de muncă a emigrat

Adrian N Ionescu

România a avut cel mai ridicat nivel de emigrație din UE în rândul persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani, care trăiesc în… Mai mult

Stiri

AOAR: Bugetul de stat 2019 trebuie să se bazeze pe o înghețare a salariilor în sectorul bugetar

Vladimir Ionescu

Execuția bugetară aferentă perioadei de 10 luni din anul 2018 creează îngrijorare în mediul de afaceri, pe fondul creșterii cu circa 25% a cheltuielilor salariale… Mai mult

Stiri

Carmen Iohannis nu s-a prezentat la Parchetul General, de data aceasta invocând motive de sănătate

Vladimir Ionescu

Avocatul lui Carmen Iohannis a anunțat Parchetul General că aceasta nu se poate prezenta la audiere din cauza stării de sănătate. Apărătorul a depus un certificat… Mai mult