Miniştrii europeni de finanţe au deschis calea pentru adoptarea unor politici bugetare mai lejere, după ce alegerile din Italia au demonstrat un veto dur împotriva austerităţii şi au condus la o criză politică şi luni de zile, cel mai probabil, de stabilitate relativă pe pieţele europene, relatează Bloomberg.
Blocajul cauzat de rezultatele alegerilor din Italia, refuzul Franţei de a mai face reduceri bugetare şi protestele faţă de reducerea statului bunăstării în ţările din sudul continentului au escaladat lupta contra reţetei germane a austerităţii împotriva crizei datoriilor.
Eforturile economice “pot justifica un anumit număr de cazuri, în care se pot revizui termenele limită pentru corectarea excesivă a deficitelor bugetare”, a spus comisarul pentru economie şi finanţe, Olli Rehn, luni seara, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe, la Bruxelles.
Economia zonei euro se va contracta cu 0,3% în 2013, fiind prima contractare anuală de tipul “back-to-back” de la naşterea monedei unice, în 1999, a previzionat Comisia Europeană luna trecută.
Predicţiile au mascat o diviziune nord-sud mai puternică, cu creşteri în ţări precum Germania, Finlanda, Belgia şi Luxemburg, la polul opus aflându-se Italia, Grecia, Spania şi Portugalia.
Franţa se zbate undeva la mijloc, urmând să aibă o creştere economică de 0.1% în 2013, după ce economia a stagnat în 2012, potrivit Comisiei.
Reduceri bugetare mai profunde sunt excluse, a avertizat ministrul francez al finanţelor, Pierre Moscovici. “Nu vrem să adăugăm şi austeritatea la recesiune”, a spus el. “Dacă regulile noastre sunt inteligente, ele sunt şi flexibile. Trebuie să găsim ritmul corect şi echilibrul corect, fără să slăbim creşterea economică redusă, care a rămas”, a precizat ministrul.
Franţa se bazează pe estimările care spun că a făcut suficiente reduceri ale deficitului structural, o cifră care scoate în evidenţă efectul ciclului economic, pentru a scăpa de alte măsuri de austeritate.
Preşedintele francez Francois Hollande a devenit purtător de cuvânt pentru opoziţia din sudul Europei faţă de asuteritate, anul trecut, după ce a câştigat alegerile contra lui Nicolas Sarkozy, care susţinuse linia anti-criză a Angelei Merkel.
“Leacul găsit nu funcţionează şi nu există speranţă că va funcţiona, iar acest lucru este aproape mai rău decât boala în sine”, a spus economistul american Joseph E. Stiglitz, câştigător al premiului Nobel, într-un articol postat pe Project Syndicate. “Germania a respins în mod constant orice politică ce ar fi oferit o soluţie pe termen lung. Nemţii, se pare că vor face totul, cu excepţia a ceea e este necesar”, a spus el.
