La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

UE anunță constituirea Fondului de Apărare europeană, care va finanța proiecte de cercetare militară și programe de achiziții comune

de Victor Bratu 7.6.2017

Federica Mogherini

Uniunea Europeană a anunțat miercuri constituirea unui ”Fond de Apărare” în valoare de zeci de milioane de euro, fiind pentru prima oară când bani din bugetul comunitar vor fi folosiți pentru achiziția de echipamente militare și pentru constituirea de capacitățți comune de apărare.

Anunțul marchează trecerea UE într-o nouă fază de cooperare militară și de construcție a politicii comune de securitate, care va include achiziții de armament și dee noi tehnologii militare.

Decizia apare într-o perioadă în care aliații europeni din NATO au nedumeriri legate de viziunea politică asupra Alianței a președintelui Donald Trump, fapt care a determinat-o pe Angela Merkel să avertizeze că UE nu se mai poate baza pe aliații săi tradiționali.

Anunțul de constituire al Fondului de Apărare a fost făcut miercuri de Federica Mogherini, responsabilul european cu politica externă a Uniunii, și de vicepreședintele CE Jyrki Katainen.

Fondul de Apărare este o componentă a Planului de Acțiune pentru Apărarea Europeană, promovat de președintele Comisiei, Jean Claude Junker. ”Dacă Europa nu se va îngriji de  propria securitate nimeni nu o va face pentru noi”, spunea în septembbrie 2016 Junker, atunci când a anunțat inițiativa.

Fondul de Apărare va avea 2 componennte, a declarat pentru Politico un înalt oficial UE:

  • Pe de-o parte, o oportunitate de finanțare a proiectelor de cercetare comune, de exemplu în domeniul electronicii, tehnologii de criptare software sau robotică, pentru care Comisia a propus deja un buget de 25 milioane euro în 2017.
  • Pe de altă parte, o oprtnitate de finanțare a programelor comune de achiziții care va permite statelor membre să împartă costurile de achiziție a unor echipmente, precum drone sau elicoptere.

Oficiali europeni declară că alocările pentru prima componentă ar putea crește până la 90 de  milioane anual până în 2020. După această dată, Comisia proune constituirea unui plan special de cercetare în domeniul apărării, cu finanțare anuală de 500 milioane euro anual.

În ceea ce privește a doua componentă, ținta Comisiei este să mobilizeze anual în jur de 5 miliarde euro în achiziții comune.

Un înalt diplomat european a afirmat pentru Politico că principalul examen pentru UE îl reprezintă capacitatea de a coordona politicile comune în materie de securitate și apărare, nu neapărat capacitatea de a reforma Zona euro.

”Testul real va fi dat de abilitatea de a ne apăra”, afirmă sursa citată, care a spus că, dacă o să apară un conflict, de exemplu în Balcani, UE va trebui să dețină capacitatea de a acționa fără să mai solicite Londra sau Washington să preia conducerea misiunii.

Capacitatea UE de a trimite trupe comune va depinde de rezultatul deciziilor care se vor adopta în următoarele câteva luni în legătură cu asigurarea finanțării grupurilor de asalt europene, astăzi compuse din 1.500 de militari și care nu au participat niciodată la misiuni în special din cauza disputelor legate de cine trebuie să suporte cheltuielile generate de dislocare.

Până în prezent, cooperarea militară în Europa se manifestă la nivel bilateral sau, cel mult, regional. Potrivit unor studii ale Parlamentului European, la nivelul anului 2015 existau aproape 400 de proiecte de cooperare militară europeană în desfășurare.

Printre parteneriatele în funcțiune se numără cel referitor la achiziția comună de munție anti-tanc pentru sistemele utilizate de Estonia, Letonia, Lituania, Cehia și Polonia.

Diplomația europeană simte acum o undă de optimism în cceea ce privește proiectul unei apărări comune, în special  ca urmare a suportului manifestat de Franța, Germania, Italia și Spania. Brexit a generat un nou impuls către fundamentarea proiectului, mai ales că oponentul tradițional-Marea Britanie- nu va mai avea un cuvânt de spus în această chestiune.

Conceptul de apărare comună europeană este încă înconjurat de scepticism, dar suporterii cooperării militare strânse văd în constituirea acestui fond un pas decisiv- ”Faptul că statele membre, împreună cu Comisia, sunt gata să meargă mai departe cu acest plan, să se bazeze pe fonduri și resurse clare, este un lucru foarte pozitiv. Este, evident, semnalul clar”, afirmă Urmas Paet, fost ministru de Eterne al Estoniei, în prezent parlamentar european.

Urmas Paet, susținător înfocat al integrării militare, care a ajutat la conceperea planului parlamentar de întărire a apărării europene, afirmă: ”Pare că am intrat pe cursul potrivit, chiar dacă, deocamdată, nu avem toate detaliile și încă există rezistență la ideea sporirii cheltuielilor militare în Europa”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.6.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Presa internațională, despre condamnarea lui Liviu Dragnea. The New York Times: “Un test pentru sistemul de justiție”

Iulian Soare

Toate agențiile și publicațiile de prestigiu din lume au relatat joi și vineri condamnarea lui Liviu Dragnea, catalogat drept cel mai puternic politician din România.… Mai mult

Stiri

Chișinău fără primar – Curtea de Apel menține decizia de invalidare a alegerilor locale

Victor Bratu

După o oră și jumătate de deliberări, magistrații de la Curtea de Apel au susținut joi decizia Judecătoriei Chișinău privind invalidarea alegerilor locale, anunță Mediafax. „Un… Mai mult

Stiri

Viorica Vasilica Dăncilă reacționează la condamnarea lui Liviu Dragnea: ”arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a reacționat la condamnarea lidelui PSD. Ea susţine că sentinţa în cazul lui Liviu Dragnea ”arată că modul în care în România… Mai mult

Europa

Discuții Vladimir Putin – Petro Poroșenko: Kievul cere eliberarea deținuților politici ucrainieni

Iulian Soare

Petro Poroşenko i-a cerut joi lui Vladimir Putin eliberarea deţinuţilor politici ucrainieni aflați în închisorile ruseşti şi în teritoriile ocupate. Solicitarea a fost făcută în timpul… Mai mult

Stiri

PNL și USR cer demisia lui Liviu Dragnea de la șefia Camerei Deputaților, Dacian Cioloș cere retragerea acestuia din viața publică. PSD așteaptă, deocamdată, o sentință definitivă

Razvan Diaconu

PNL și USR cer demisia lui Liviu Dragnea din funcția de președinte al Camerei Deputaților, după ce acesta a fost condamnat joi la trei ani… Mai mult

Stiri

CCR: Numirea Theodorei Bertzi la Consiliul pentru Combaterea Discriminării – neconstituțională

Mariana Bechir

CCR a admis joi sesizarea PNL privind numirea Theodorei Bertzi în Colegiul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Cealaltă sesizare legată de numirea unor membri ai… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Lupta împotriva corupției și asigurarea unui sistem judiciar independent sunt de importanță capitală

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană s-a declarat joi îngrijorată de evoluțiile actuale din România, de modificările aduse Codului de procedură penală, precum și a celorlalte legi ale Justiției. Declarația… Mai mult