La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Date oficiale și la zi: 1,1 miliarde euro în 2018 ca fonduri structurale și de investiții intrate în România. Dacă avem noroc, absorbim jumătate din banii europeni

Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de… Mai mult

01.10.2018

Chestiunea

Vrem 6% pentru Educație, 6% pentru Sănătate și 2% pentru Cercetare? Atunci avem nevoie chiar acum de un PIB cu 80% mai mare. Cum stau fostele surate comuniste

Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.… Mai mult

30.09.2018

UE anunță constituirea Fondului de Apărare europeană, care va finanța proiecte de cercetare militară și programe de achiziții comune

de Victor Bratu 7.6.2017

Federica Mogherini

Uniunea Europeană a anunțat miercuri constituirea unui ”Fond de Apărare” în valoare de zeci de milioane de euro, fiind pentru prima oară când bani din bugetul comunitar vor fi folosiți pentru achiziția de echipamente militare și pentru constituirea de capacitățți comune de apărare.

Anunțul marchează trecerea UE într-o nouă fază de cooperare militară și de construcție a politicii comune de securitate, care va include achiziții de armament și dee noi tehnologii militare.

Decizia apare într-o perioadă în care aliații europeni din NATO au nedumeriri legate de viziunea politică asupra Alianței a președintelui Donald Trump, fapt care a determinat-o pe Angela Merkel să avertizeze că UE nu se mai poate baza pe aliații săi tradiționali.

Anunțul de constituire al Fondului de Apărare a fost făcut miercuri de Federica Mogherini, responsabilul european cu politica externă a Uniunii, și de vicepreședintele CE Jyrki Katainen.

Fondul de Apărare este o componentă a Planului de Acțiune pentru Apărarea Europeană, promovat de președintele Comisiei, Jean Claude Junker. ”Dacă Europa nu se va îngriji de  propria securitate nimeni nu o va face pentru noi”, spunea în septembbrie 2016 Junker, atunci când a anunțat inițiativa.

Fondul de Apărare va avea 2 componennte, a declarat pentru Politico un înalt oficial UE:

  • Pe de-o parte, o oportunitate de finanțare a proiectelor de cercetare comune, de exemplu în domeniul electronicii, tehnologii de criptare software sau robotică, pentru care Comisia a propus deja un buget de 25 milioane euro în 2017.
  • Pe de altă parte, o oprtnitate de finanțare a programelor comune de achiziții care va permite statelor membre să împartă costurile de achiziție a unor echipmente, precum drone sau elicoptere.

Oficiali europeni declară că alocările pentru prima componentă ar putea crește până la 90 de  milioane anual până în 2020. După această dată, Comisia proune constituirea unui plan special de cercetare în domeniul apărării, cu finanțare anuală de 500 milioane euro anual.

În ceea ce privește a doua componentă, ținta Comisiei este să mobilizeze anual în jur de 5 miliarde euro în achiziții comune.

Un înalt diplomat european a afirmat pentru Politico că principalul examen pentru UE îl reprezintă capacitatea de a coordona politicile comune în materie de securitate și apărare, nu neapărat capacitatea de a reforma Zona euro.

”Testul real va fi dat de abilitatea de a ne apăra”, afirmă sursa citată, care a spus că, dacă o să apară un conflict, de exemplu în Balcani, UE va trebui să dețină capacitatea de a acționa fără să mai solicite Londra sau Washington să preia conducerea misiunii.

Capacitatea UE de a trimite trupe comune va depinde de rezultatul deciziilor care se vor adopta în următoarele câteva luni în legătură cu asigurarea finanțării grupurilor de asalt europene, astăzi compuse din 1.500 de militari și care nu au participat niciodată la misiuni în special din cauza disputelor legate de cine trebuie să suporte cheltuielile generate de dislocare.

Până în prezent, cooperarea militară în Europa se manifestă la nivel bilateral sau, cel mult, regional. Potrivit unor studii ale Parlamentului European, la nivelul anului 2015 existau aproape 400 de proiecte de cooperare militară europeană în desfășurare.

Printre parteneriatele în funcțiune se numără cel referitor la achiziția comună de munție anti-tanc pentru sistemele utilizate de Estonia, Letonia, Lituania, Cehia și Polonia.

Diplomația europeană simte acum o undă de optimism în cceea ce privește proiectul unei apărări comune, în special  ca urmare a suportului manifestat de Franța, Germania, Italia și Spania. Brexit a generat un nou impuls către fundamentarea proiectului, mai ales că oponentul tradițional-Marea Britanie- nu va mai avea un cuvânt de spus în această chestiune.

Conceptul de apărare comună europeană este încă înconjurat de scepticism, dar suporterii cooperării militare strânse văd în constituirea acestui fond un pas decisiv- ”Faptul că statele membre, împreună cu Comisia, sunt gata să meargă mai departe cu acest plan, să se bazeze pe fonduri și resurse clare, este un lucru foarte pozitiv. Este, evident, semnalul clar”, afirmă Urmas Paet, fost ministru de Eterne al Estoniei, în prezent parlamentar european.

Urmas Paet, susținător înfocat al integrării militare, care a ajutat la conceperea planului parlamentar de întărire a apărării europene, afirmă: ”Pare că am intrat pe cursul potrivit, chiar dacă, deocamdată, nu avem toate detaliile și încă există rezistență la ideea sporirii cheltuielilor militare în Europa”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.6.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Un licean din Suceava a câștigat medalia de aur la Olimpiada Internațională de Astronomie din Sri Lanka

Vladimir Ionescu

David Turturean, elev la Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava, a câștigat săptămâna trecută medalia de aur de la Olimpiada Internațională de Astronomie din Sri Lanka. El… Mai mult

Stiri

Un nou episod Dieselgate – poliția germană face percheziții la sediul Opel

Poliția germană a confirmat luni pentru DPA că efectuează percheziții la birourile producătorului de automobile Opel, într-un dosar de fraudă referitor la emisiile la motoare… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției a trimis la Cotroceni propunerea de numire a Adinei Florea la DNA

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a transmis luni președintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcția de procuror șef al DNA, ignorând avizul… Mai mult

Stiri

Curtea supremă anulează una dintre prevederile care au făcut posibilă aderarea la UE: Protestele spontane în fața clădirilor publice importante au fost interzise

Mariana Bechir

Adunările publice trebuie declarate în prealabil, atunci când urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor… Mai mult

Stiri

Corina Creţu: Mă doare să văd că neîmpliniri ale statelor membre sunt puse pe seama Bruxelles-ului

Iulian Soare

Corina Creţu susţine că are conştiinţa împăcată în legătură cu lucrurile pe care le-a făcut în mandatul de Comisar european. ”Mă doare să văd că… Mai mult

Stiri

România, ultima din UE la calitatea vieții și bunăstare socială – Indicele de Progres social 2018

Vladimir Ionescu

România ocupă locul 44 din 146 de țări, în urma tuturor celorlalte state membre, în Indicele de progres social 2018. Este un clasament ce măsoară calitatea… Mai mult

Stiri

Premierul Benjamin Netanyahu amână, a doua oară, vizita în România

Razvan Diaconu

Ambasada Israelului la Bucureşti a confirmat luni, într-un răspuns pentru Mediafax, că premierul Benjamin Netanyahu şi-a amânat vizita în România. Este pentru a doua oară… Mai mult