UDMR le reproşează partenerilor de guvernare două măsuri luate de Executiv fără consultarea lor: respingerea de către Ministerul român de Externe a solicitării Ungariei de a deschide birouri consulare la Oradea şi Târgu Mureş, şi intervenţia MAE într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie, căreia UDMR i se adresase după ce, în septembrie, CE a respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale.
Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”.
Decizia CE a fost atacată la Curtea Europeană de Justiţie.
“Gândul” relatează că România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Conform sursei citate, MAE a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuţie pe acest subiect cu premierul Victor Ponta şi i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei MAE. Potrivit unor surse din Coaliţie, citate de „Gândul”, şeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, UDMR ar lua în calcul ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.
Ministrul de Externe: Este o problemă de stat
Potrivit ministrului de Externe, „poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de Externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic”, declară Titus Corlăţean, printr-un comunicat de presă.
Totodată, ministrul de Externe menţionează că pe acest subiect „România a manifestat o poziţie constantă şi fundamentată pe principiile constitutive ale Tratatelor UE”.
„În concluzie, subliniez că această dezbatere nu poate fi tratată într-o cheie de politică internă, ci este o problemă de stat, care impune o abordare consecventă şi fermă de pe poziţia promovării interesului naţional şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene”, afirmă ministurl de Externe, Titus Corlăţean.
Birouri consulare
AL doilea motiv de nemulţumire îl reprezintă respingerea de către MAE a solicitării Ungariei de a deschide birouri consulare la Oradea şi Târgu Mureş.
Secretarul-şef al Uniunii, Peter Kovacs, a declarat vineri că liderii de la minister nu au discutat această problemă cu UDMRia. El a apreciat că respingerea solicitării Ungariei în baza principiilor reciprocităţii şi proporţionalităţii este „ridicolă”.
„Comunitatea de 1,3 milioane de etnici maghiari din România nu se poate compara cu cele câteva mii de etnici români care trăiesc în Ungaria. Când este vorba despre relaţiile ungaro-române, ar fi frumos dacă ministrul român de externe Titus Corlăţean şi-ar aminti că faptele vorbesc mai puternic decât vorbele”, a declarat Peter Kovacs, într-un inetrviu acordat MTI şi preluat de MEDIAFAX.
Biroul de presă al MAE a transmis, sâmbătă, o serie de precizări ale secretarului de stat pentru afaceri politice şi relaţia cu Parlamentul, Radu Podgorean, referitoare la declaraţiile secretarului general al UDMR acordate MTI.
„Chestiunea stabilirii şi menţinerii de relaţii consulare de către România cu alte state este, potrivit legii, de competenţa Ministerului Afacerilor Externe, care are sarcina realizării politicii externe a statului român. Deschiderea de noi oficii consulare pe teritoriul României face obiectului dialogului direct între ministerele de externe român şi al statului interesat. Referirea la comunitatea numeroasă a maghiarilor din România prin raportare la comunitatea etnicilor români care trăiesc în Ungaria este una incorectă, întreţinând, voit sau nu, o confuzie care nu are menirea de a contribui la dezvoltarea în continuare, în spirit european, a relaţiilor privilegiate între două state membre UE, precum este cazul României şi Ungariei. Interesele maghiarilor din România sunt reprezentate de statul ai cărui cetăţeni sunt, adică de România”, afirmă Radu Podgorean, conform comunicatului.
