UPDATE 4: Secretarul de stat american John Kerry a avut o discuţie cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul căreia i-a spus acestuia că evenimentele din estul Ucrainei nu par să fie spontane, ci parte dintr-o “campanie bine pusă la punct, cu sprijinul Rusiei”.
Pe de altă parte, preşedintele Barack Obama i-a cerut lui Vladimir Putin, tot luni, să înceteze destabilizarea Ucrainei.
În următoarele 10 zile urmează să fie organizată o reuniune Ucraina – UE – Rusia – SUA, pentru soluţionarea crizei din Ucraina.
UPDATE 3 : Evenimentele din estul Ucrainei demonstrează nevoia unei reforme constituţionale şi a federalizării, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe al Rusiei, dat publicităţii luni.
La sfârşitul lunii martie, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, făcea o declaraţie asemănătoare, după o discuţie de patru ore pe care a avut-o cu secretarul de stat american John Kerry.
“Unitatea Ucrainei trebuie realizată luând în considerare interesele tuturor regiunilor sale, fără excepţie… regiunile din vestul Ucrainei, din est şi din sud au tradiţii politice şi interese diferite, şi pentru ca Ucraina să funcţioneze ca un stat trebuie găsit un compromis între toate aceste interese”, explica în luna martie Serghei Lavrov.
UPDATE2: „Turişti ruşi” travestiţi în activişti
Procurorul general al regiunii Doneţk, Mykola Frantovsky, a anunţat că au fost identificate persoanele implicate în revoltele separatiste din regiune şi care au declarat independenţa acesteia, şi că s-a demarat procedura reţinerii lor.
De asemenea, Consiliul local al oraşului Doneţk a dat publicităţii un comunicat în care le cere liderilor secesionişti să predea armele.
Serviciile secrete ucrainiene au arestat un cetăţean rus, Roman Bannykh, acuzat de organizarea tulburărilor din Lugansk, în momentul în care dorea să părăsească ţara. Autorităţile au dat publicităţii o înregistrare în care Roman Bannykh discută despre organizarea unor grupuri de “turişti” ruşi travestiţi în activişti ucraineni separatişti şi cărora le-ar fi dat arme şi explozibili.
UPDATE1: Moneda ucraineana a căzut luni sub pragul de 12 grivna pentru un dolar, din cauza acţiunilor separatiste, ea devalorizându-se cu peste 40%, de la începutul crizei politice, în noiembrie 2013.
Acţiunile marilor companii din Doneţk au înregistrat căderi semnificative, iar dacă acţiunile separatiste vor continua, va fi afectată puternic nu doar economia Ucrainei, comentează analişti economici.
„Republica Populară Doneţk”
Protestatarii separatişti care au ocupat clădirea administraţiei locale din Doneţk au proclamat luni independenţa regiunii şi au stabilit ca referendumul pentru independenţă să fie organizat pe 11 mai, transmite presa ucraineană.
Oraşul are circa un milion de locuitori, majoritatea lor fiind vorbitori nativi de limba rusă şi adepţi ai ideii de alipire la Federaţia Rusă.
Grupul de manifestanţi ruşi care au preluat controlul clădirii, duminică, şi care sunt înarmaţi, au proclamat formarea Republicii Populare Doneţk şi doresc să apeleze la ajutorul unor trupe de pace ruseşti, care să calmeze situaţia din estul Ucrainei şi să permită organizarea referendumului.
Premierul Crimeei, Serhiy Aksyonov, a anunţat pe Twitter că referendumul din Doneţk va fi organizat pe 11 mai, la 2 zile după Ziua Victoriei, când Rusia sărbătoreşte câştigarea celui de-al doilea Război Mondial.
Eventualul referendum ar putea avea loc cu două săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale anticipate, pe care secesioniştii le consideră ilegale.
Potrivit cotidianului Segodnya, care citează surse din interiorul clădirii din Doneţk, data referendumului ar fi fost stabilită împreună cu liderii mişcărilor separatiste din Lugansk şi Harkiv, celelalte două oraşe estice unde au loc proteste proruse şi s-au înregistrat ciocniri cu forţele de ordine. “Dacă vom fi împiedicaţi să organizăm referendumul, ne vom îndrepta spre Rusia şi îi vom cere să trimită trupe”, a declarat unul dintre separatişti.
Liderii Ucrainei acuză Rusia că ar alimenta aceste tulburări din estul ţării, aplicând scenariul din Crimeea, pe care federaţia a anexat-o pretextând că protejează drepturile minorităţilor.
(Citiţi şi Scenariile pentru Ucraina – presa internațională)
Clădirea din Doneţk este înconjurată acum de baricade formate din cauciucuri şi sârmă ghimpată, după modelulul celor din Euromaidan, Kiev, în timpul protestelor proeuropene.
Potrivit autorităţilor de la Kiev, trupe ruseşti sunt masate în apropierea graniţei cu Ucraine, pregătite pentru o eventuală intervenţie.
Reprezentanţii permanenţi ai statelor OSCE se întâlnesc luni, la Viena, pentru a discuta intensificarea activităţii militare ruseşti de la graniţa cu Ucraina. Trupele ruseşti s-au retras la circa 30 kilometri de graniţă, după încheierea exerciţiilor militare din zonă, potrivit oficialilor ucraineeni.
Preşedintele ceh, Milos Zeman, şi-a exprimat duminică opinia că NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina, dacă Rusia va invada teritoriul ucrainean.
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat duminică, la o reuniune de lansare a campaniei CDU pentru europarlamentare, că Uniunea Europeană nu va ezita să treacă la sancţiuni economice împotriva Rusiei, dacă Federaţia va atenta din nou la integritatea teritorială Ucrainei.
”Minoritatea rusă” din regiunile separatiste: 77% de vorbitori de limbă rusă
Dintre toate regiunile Ucrainei, Crimeea avea în 2010 cel mai mare procent de populaţie vorbitoare de limba rusă – 77% din rezidenţi.
Doneţk şi Lugansk sunt următoarele două regiuni, cu 74,9% populaţie vorbitoare nativă de rusă, respectiv 68,8% din locuitori.
Populaţia regiunii Doneţk este de aproximativ 4,5 milioane persoane, iar cea din Lugansk – de circa 2,2 milioane persoane.
Crimeea a fost anexată Federaţiei Ruse, după ce majoritatea covârşitoare a populaţiei a votat pentru alipire, la referendumul desfăşurat pe 17 martie anul acesta.
