Uniunea „trebuie să decidă” dacă vrea ca Turcia să continue negocierile de aderare, a declarat președintele Recep Tayyip Erdogan, după ce Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută un raport critic privind stadiul îndeplinirii de către Ankara a celor 72 de criterii.
“Răbdarea noastră nu este fără sfârșit. Dacă va fi nevoie, mai târziu, noi ne putem consulta poporul,” a declarat președintele Erdogan pentru ziarul Hurriyet.
Avertismentul apare chiar în timpul Consiliului ministrilor de externe din statele membre, o reuniune la care șefii diplomațiilor din UE discută despre Turcia, Siria, relația cu SUA în contextul alegerii lui Donald Trump la Casa Albă și necesitatea, în noua ecuație internațională, a accelerării formării unei armate europene unice.
Boris Johnson, reprezentantul Marii Britanii, a apărat luni guvernarea de la Ankara în chestiunea arestării unor parlamentari ai opoziției și a unor jurnaliști.
„Nu trebuie să punem Turcia la colț. Nu trebuie să avem o reacție exagerată, care ar fi împotriva intereselor noastre… Amintiți-vă, ei s-au confruntat cu o situație foarte gravă, o încercare de lovitură de stat”, a adăugat Boris Johnson, luni, la Bruxelles.
Comisia Europeană a publicat marți, chiar în ziua când Donald Trump a fost ales președinte al SUA, Raportul anual al stadiului aderării Turciei la UE.
În discursul lui Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, a fost preluat avertismentul rostit de Jean-Claude Juncker, președintele CE: “Autorităţile turce trebuie să ne spună ce vor şi să explice şi proprilor cetăţeni”.
Pe de altă parte, statele membre trebuie să discute profund şi deschis despre viitorul relaţiei cu Turcia, a adăugat Johannes Hahn.
O poziție clară pe această temă ar putea fi luată la summitul de iarnă al Consiliului European, în decembrie.
Constatările raportului
- În Turcia s-au înregistrat regrese în acest respectării drepturilor fundamentale, iar aplicarea în practică prezintă adesea deficiențe semnificative. În urma tentativei de lovitură de stat din iulie a fost declarată starea de urgență, în acest context fiind luate măsuri de anvergură de natură să afecteze drepturile fundamentale. Numeroase încălcări grave ale interdicției de a recurge la tortură și rele tratamente și ale drepturilor procedurale au fost invocate în perioada care a urmat tentativei de lovitură de stat.
- Având în vedere amenințarea gravă la adresa democrației turce și a statului turc, o reacție rapidă și decisivă la această amenințare era legitimă. Cu toate acestea, amploarea și natura colectivă a măsurilor adoptate în urma loviturii de stat ridică o serie de semne de întrebare.
- Discriminarea și ostilitatea față de categoriile vulnerabile ale populației, inclusiv pe motive de orientare sexuală sau de identitate de gen, continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare.
- Adoptarea legii care a permis ridicarea imunității și arestarea unui număr important de deputați ai HDP (partidul pro-kurd), este una dintre marile îngrijorări.
- Există sesizări credibile că unii dintre reprezentanții societății civile, inclusiv apărători ai drepturilor omului, au fost supuși intimidării. De asemenea, un număr mare de organizații au fost închise ca urmare a măsurilor luate după tentativa de lovitură de stat, sub acuzația că aveau legături cu mișcarea Gulen.
- Violența împotriva celor de orientare sexuală minoritară, discriminarea, discursul bazat pe ură folosit împotriva minorităților, încălcarea drepturilor omului în cazul persoanelor din comunitatea LGBT, continuă să fie o sursă de îngrijorări serioase.
- Aplicarea selectivă și arbitrară a prevederilor legii de combatere a terorismului a avut un impact negativ asupra libertății de exprimare. Continuă acuzarea unor jurnaliști, scriitori sau utilizatori ai rețelelor social media, retragerea acreditării unor jurnaliști, ca și închiderea multor organizații de presă, iar acesta este un motiv de gravă îngrijorare.
De-a lungul anilor, relația Turcia – UE a supraviețuit indiferent de tensiunile apărute, din cauza intereselor reciproce, iar din 2015 a apărut un motiv în plus, cu miză uriașă pentru Europa, pentru a face concesii Ankarei – rolul acestui în stoparea fluxului de migranți.
Potrivit Acordului din martie anul acesta, imigranții ajunși în Turcia și care nu se califică pentru azil, sunt trimiși înapoi în Turcia.
La schimb, Bruxelles-ul promitea nu doar bani pentru cheltuielile cu refugiații găzduiți, dar și eliminarea vizelor pentru cetățenii turci.
După lovitura de stat eșuată (iulie), lucrurile s-au schimbat ușor și a apărut pericolul suspendării candidaturii Ankarei în cazul reintroducerii pedepsei cu moartea.
Săptămâna trecută, Ankara a făcut un pas mai departe spre regimul autocratic – cei doi copreședinți și mai mulți deputați ai Partidului Democrat al Popoarelor (HDP), principalul partid pro-kurd din Turcia, au fost arestați preventiv.
Măsura a provocat un val de reacții dure din partea liderilor europeni.
