Războiul dintre ministrul Justiției și procurorul general a continuat marți seara cu un nou atac al lui Tudorel Toader.
Într-o declarație de presă, ministrul a ținut să precizeze că decizia de evaluare a lui Augustin Lazăr nu a fost declanșată nici ca o formă de presiune legată de dosarul Protestului Diasporei, și nici din cauza unor „circumstanțe de dată recentă”.
Istoria unei confruntări în desfășurare
Reamintim că anunțul evaluării activității manageriale (care în cazul Laurei Codruța Kovesi a dus la demiterea acesteia), a procurorului general a fost făcut de ministrul Toader sâmbătă dimineața, 25 august.
Cu două zile înainte (23 august, seara), Darius Vâlcov, consilier al premierului României, deși a fost condamnat în prima instanță la opt ani de închisoare, publicase pe Facebook o copie a protocol secret semnat în decembrie 2016 de SRI și Ministerul Public, sugerând că documentul este încă în vigoare.
Lăsând să se înțeleagă că i s-a ascuns existența acestui protocol, Tudorel Toader se declară indignat și face anunțul de sâmbătă cu declanșarea evaluării.
Luni, 27 august, procurorul general al României declară toate acuzele ministrului ca fiind o manipulare penibilă și le oferă jurnaliștilor, în cadrul unei declarații de presă, dosarul cu întreaga corespondență dintre Ministerul Public și Ministerul Justiției referitoare la protocoalele secrete.
Documentele din dosarul de presă dovedesc fără dubiu că ministrul știa și că își exprimase chiar părerea, într-o adresă oficială, că nu-l interesează, fiindcă protocoalele nu intră în atribuțiile sale.
Corespondența dintre cele două instituții, care demonstrează că ministrul Toader a mințind susținând că nu știa de existența protocolului secret din 2016:
13 martie 2018 – Parchetul General face primul pas, în cadrul CSM, pentru desecretizarea protocoalelor încheiate cu SRI
19 martie – Ministrul Justiției solicită Ministerului Public lista protocoalelor, data și numele semnatărilor, precum și declanșarea desecretizării lor (procedură deja începută, la inițiativa procurorului general).
20 martie – Ministerului Public trimite la MJ cele două protocoale secrete, unul din 2009 și celălalt, din 2016. De asemenea, a fost trimisă lista acestor documente, cu numărul de pagini ale fiecăruia și cu detalii despre stadiul lor – anulate, în curs de desecretizare etc. Se preciza și că Acordul din 2009 a devenit caduc odată cu decizia CCR, iar cel din 2016 fusese denunțat în ianuarie 2017, la inițiativa SRI și nu a fost folosit niciodată. Primul nu conținea, dintr-o greșeală, ultima pagină, cea cu semnăturile. Reamintim că în 2016 au fost semnate două protocoale cu SRI, doar unul fiind secret, celălalt fiind public și afișat pe site-ul SRI. Ministrul Toader se referă la protocolul secret, cel dezvăluit de Darius Vâlcov.
21 martie – Sunt trimise corect și ulimele două file, transmise inițial, dintr-o eroare, la CSM.
3 aprilie – Ministerul Public îi transmite ministrului Justiției lista cu toate actele privind colaborarea cu toate instituțiile statului. Printre ele figurează, din nou, și Protocolul secretizat din 2016, despre care Tudorel Toader susține că a aflat abia de la postarea pe Facebook a lui Darius Vâlcov.
Replica ministrului Justiției – o nouă manipulare
Marți seara, Tudorel Toader susține o declarație de presă, deși inițial anunțase o conferință de presă, în care nu recunoaște că a mințit.
Admite însă că a primit protocolul ce reprezintă pretextul evaluării și spune că nu înțelege de ce i s-a trimis, dacă era secretizat (i se trimisese și copia integrală a documentului, alături de explicația că acesta nu a funcționat niciodată și a fost anulat la doar două luni după semnare):
Pe 20 martie am primit la MJ protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI și Parchetul de pe lângă ÎCCj, pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, protocol cu caracter secret.
Dat fiind acest caracter secret, ca ministru al Justiției nu aveam voie legal să îl fac public, să fac referiri la conținutul acestuia și nu aveam competența să demarez vreo procedură de desecretizare.
Fără a spune clar că Augustin Lazăr a avut dreptate, Tudorel Toader a lansat, marți, o nouă manipulare, sugerând că ar fi ceva dubios, deoarece în 2016 s-au semnat două protocoale, doar unul fiindu-i trimis:
Am o nedumerire personală, pe care mă voi strădui să mi-o clarific, și anume: a vorbit și dânsul (Augustin Laz[r – n. red.) în conferința de presă de ieri, am vorbit și eu de protocolul din decembrie 2016. Mai exact, înregistrat la Ministerul Public pe 8 decembrie 2016.
Ați vorbit despre protocolul, la singular, din decembrie 2016.
Numai că, în aceeași dată, la Ministerul Public, apar două protocoale în aceeași zi, sub nume diferite, cu conținuturi diferite, cu număr de articole diferit.
În corespondența oficială se face referire la protocolul din data de, dar fără precizarea că sunt două protocoale diferite din aceeași dată.
Care sunt cele două protocoale din decembrie 2016, cu mențiunea că ministrul Justiției cunoaște toate aceste informații:
În 2016, CCR a formulat decizia prin care declară că SRI nu mai poate realiza interceptări în dosare penale. Ca atare, SRI și Ministerul Public abrogă Acordul clasificat din 2009 prin care era reglementată această colaborare.
Pe de altă parte, în decembrie sunt semnate, în aceeași zi, alte două protocoale, pentru a stabili viitoarea cooperare dintre cele două instituții, pe bazele deciziei CCR:
- un protocol nesecret, ce reglementează accesul organelor de urmărire penală la infrastructura tehnică a SRI. Angajații SRI nu mai aveau voie să se atingă de tot ceea ce înseamnă interceptare în dosare penale, dar parchetele nu aveau aparatură proprie, așa încât, era nevoie de reguli clare ale modului în care lucrează angajații parchetelor pe aparatura serviciului. Protocolul a fost postat pe site-ul SRI, de altfel.
- al doilea protocol, secret, se referea la colaborarea normală între SRI și parchete. Este un acord similar celor semnate de serviciul secret cu toate celelalte instituții ale statului (fără formulările din protocoalele precedente semnate cu Ministerul Public care fuseseră interzise prin decizia CCR). În ianuarie 2017, Eduard Hellvig, directorul general SRI, cere un audit și, după ce află de la juriști că această colaborare se poate desfășura și în absența protocoalelor, stabilește cu procuorrul general anularea acestuia. Cu precizarea că nu a fost niciodată aplicat.
Ei bine, pe 20 martie, Augustin Lazăr i-a trimis lui Tudorel Toader protocolul secret din decembrie 2016, fiindcă această corespondență viza acordurile clasificate (eventual, desecretizate deja, preucm cel din 2009).
Celălalt document încheiat în decembrie a fost, de la început, public.
Protocoalele, nefirești, spune ministrul Justiției
Marți seara, Tudorel Toader continuă atacul și declară acordurile secrete dintre SRI și instituțiile statului drept „nefirești”:
Apreciez că reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept și cetățenilor faptul că în 2018 e desecretizat un protocol din 2009, care fusese „abrogat” în 2016, fără a se face referire la protocolul din 2016. Reafirm că într-un stat de drept, prdat otocolalele au un caracter nefiresc.
Nu spune însă dacă nefirește înseamnă nelegale, întrucât nicio instanță nu le-a declarat astfel. De altfel, până marți, nimeni nu a atacat în instanță vreunul dintre protocoale.
De asemenea, ministrul îl acuză pe Augustin Lazăr că i-a documentului din decembrie un caracter de act normativ (care adaugă la lege, acuzație făcută pentru a sugera nelegalitatea acordurilor), prin folosirea termenului de abrogare, atunci când s-a referit la anularea protocolului. Numai actele normatove sunt abrogate.
Această ultimă acuzație, de interpretare a statului acestor documente, se va regăsi probabil pe lista vinovățiilor procurorului Augustin Lazăr ce va fi întocmită în evaluarea activității manageriale a acestuia.
