Inspecția Judiciară se va afla sub controlul Consiliului de management strategic, organism a cărui activitate este coordonată de către ministrul Justiției – a decis Tudorel Toader, după protestul a peste jumătate din magistrații români.
„În proiectul de lege căruia îi voi da drumul zilele viitoare veți vedea, la finalul proiectului, o dispoziție, propunere tranzitorie prin care voi spune că în șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi Inspecția Judiciară se organizează ca entitate, autoritate distinctă, autonomă.
Sigur că vor fi multe dezbateri – cine numește? cine controlează? cine îi face regulamentul?
Cert este că actuala reglementare are incompatibilitate de principiu, normativă și, în același timp, una funcțională.
Nu voi decide eu, eu doar propun, dar cel mai curând probabil eu voi propune ca Inspecția Judiciară să se afle sub controlul Consiliului de management strategic, consiliu format și coordonat de către ministrul Justiției, dar din care face parte procurorul general al republicii, președintele sau președinta Înaltei Curți, președintele sau președinta CSM. Și atunci, cu vot deliberativ egal, cei patru care sunt acum membri ai Consiliului de Management Strategic au vot egal, vor decide și Inspecția nu va fi politizată”, a anunțat Tudorel Toader, în cadrul ședinței Secției pentru procurori a CSM.
Consiliul de Management Strategic a fost înființat în 2016, când ministru era Raluca Prună, pe baza unui protocol între instituțiile ai căror șefi formează acest organism:
- ministrul Justiției
- președintele CSM
- procurorul general al României
- președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Consiliul de Management Strategic a fost înființat pentru „stabilirea strategiei și viziunii de dezvoltare pe termen mediu și lung și a priorităților generale ale sistemului judiciar, inclusiv stabilirea necesarului de resurse materiale și umane și distribuirea celor alocate, și de urmărirea implementării acestora.”
Ședințele sunt prezidate de ministrul Justiției.
Aceasta este, așadar, aceasta este soluția preferată de Tudorel Toader, după ce aproape 4.000 de magistrați au semnat apelul prin care i se cerea minsitrului să renunțe la proiectul său de reformare a sistemului judiciar, în principal la ideea de a transfera Inspecția Judiciară în subordinea directă Ministerului Justiției.
Apelul
Numărul magistraților care au semnat Apelul elaborat de Forumul Judecătorilor ajunsese marți la 3.600. Ceea ce înseamnă peste jumătate din totalul magistraților, în condițiile în care există aproximativ 2.600 de procurori și circa 4.500 de judecători în funcție.
„Având în vedere voința majorității covârșitoare a magistraților, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneți retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiției să inițieze și să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare”, explică magistrații în apelul lansat pe 2 octombrie, imediat după ce ministrul Toader a declarat că nu renunță la proiect.
În opinia membrilor Forumului Judecătorilor, modificările de esență propuse de Ministrul Justiției „încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic. Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri”.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, pe 2 octombrie, că nu renunță la controversatul proiect de reformare a sistemului judiciar:
“Noi ne facem datoria aşa cum scrie la carte, aşa cum scrie în Legea 24/2000 privind tehnica legislativă. Textele de lege nu se negociază. Iniţiatorul unui act normativ, indiferent de ierarhie, se raportează la soluţia legislativă, se raportează la normele de tehnică legislativă şi propune o formulă de redactare, proiect de lege, să vorbim, care ajunge în final în Parlament, unde au loc dezbateri, argumente pro contra, modificări îmbunătăţiri ale soluţiilor propuse de iniţiatori”, a spus ministrul Justiției.
