Ministrul Justiţie sugerează într-un interviu că ar putea iniția o evaluare a activității procurorului general, Augustin Lazăr, pe care îl acuză că a avut, de-a lungul timpului, poziţii care nu au fost „pe frecvenţa legii în vigoare” şi că a dovedit „parti pris-uri” în anumite situații.
Reamintim, tot o evaluare făcută de ministrul Justiției a generat revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi, după ce Curtea Constituțională a decretat că șeful statului este obligat să execute cererea ministrului Justiției de demitere a unui șef de parchet.
„Cu domnul Lazăr mă cunosc de multă vreme, dinainte să fie procuror general şi eu ministru al Justiţiei. E adevărat că în epoca aceea colaboram pe linie academică, astăzi, sau de când este procuror general şi eu ministru, colaborăm instituţional, în cadrul autorităţii judiciare. Colaborăm instituţional. Sigur că de-a lungul timpului, cred că a trecut un an şi ceva, a avut poziţii care nu au fost pe frecvenţa legii în vigoare, nu pe frecvenţa mea (…)”, a spus Tudorel Toader într-un interviu acordat DCNews.
Toader a spus că au fost cazuri în care procurorul general ar fi avut „parti pris-uri”.
”Când spunea, spre exemplu, la CSM, a acreditat ideea faptului că evaluarea pe care am făcut-o eu, în baza căreia am declanşat procedura de revocare (a fostului procuror şef al DNA – n.r.), ar fi nelegală pentru că un regulament al CSM prevede o altă metodologie. Or, eu i-am răspuns atunci: regulamentul CSM nu poate să modifice prevederea legii. Dacă legea stabileşte criterii, competenţe, proceduri, eu mă opresc la lege, nu mă cobor la regulament, care contrazice legii din bunul motiv că un regulament nu poate să se abată de la lege, nu poate să o modifice. Chiar atunci eram unul lângă altul în CSM şi l-am întrebat dacă afirmaţia este documentată sau nu. În sfârşit, nu conta răspunsul, că oricum avea partipriurile sale”, a exemplificat Tudorel Toader.
„Vă dau un răspuns de principiu, general valabil: la oricare dintre noi vine o vreme la care este supus evaluării”, a adăugat ministrul Justiţiei referitor la procurorul general Augustin Lazăr.
Întrebat dacă prin aceasta se înţelege că procurorul general urmează să fie supus evaluării, Toader a adăugat: „Mă repet: la fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării”.
Săptămâna trecută, Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), declara că Tudorel Toader se pregătește pentru a face revocări și la Curtea Supremă.
Cu câteva zile înainte, Tarcea anunțase că le-a cerut judecătorilor de la Curtea Supremă să motiveze pe parcursul vacanței toate hotărârile restante. Printre aceste hotărâri se numără inclusiv cea prin care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare în Dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecțșia Copilului Teleorman.
Ministrul Tudorel Toader a calificat măsura Cristinei Tarcea drept o presiune asupra magistraților, deși chiar el le-a reproșat judecătorilor că nu respectă legea și motivează deciziile mult dincolo de termenul prevăzut de lege.
(Citiți și: Cristina Tarcea, președinta ÎCCJ: ministrul Justiției are o nouă țintă – “A venit sezonul revocărilor și la Înalta Curte”, a pornit mașina manipulării)
Cristina Tarcea a interpretat criticile ministrului Justiției ca pe un avertisment:
„Haideţi să fim sinceri şi să dăm lucrurile pe faţă. Probabil că şi dumneavoastră sunteţi conştienţi, nu numai eu, că a venit sezonul la revocări şi la Înalta Curte pentru că politicienii pot să o facă mai greu în ceea ce priveşte un judecător, s-a pus în mişcare pur şi simplu marea maşină a manipulării”, a declarat săptămâna trecută președinta ICCJ.
Revocarea unui șef de instanță este însă mult mai dificilă decât a unui procuror – judecătorii sunt complet independenți, în timp ce interpretarea dată de CCR articolului 132 din Constituție i-a lăsat pe procurori sub autoritatea puterii executive, prin recunoașterea dreptului discreționar al ministrului Justiției de a demite un șef de parchet.
Tudorel Toader poate, așadar, cere oricând revocarea lui Augustin Lazăr în baza unui raport de evaluare a activității acestuia, la fel cum a procedat în cazul Laurei Codruța Kovesi. Iar CCR a lămurit deja că nimeni nu se poate opune – nici CSM, nici președintele României, deși ambele instituții sunt implicate în procedură.
