Prezenți miercuri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne(LIBE) a Parlamentului European, Tudorel Toader și Carmen Dan, miniștrii care vor conduce Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne), nu au putut enumera niciun dosar pe care speră că-l vor închide în cele șase luni în care România deține președinția Consiliului UE.
Cei doi au enumerat prioritățile mandatului, dar nu au putut răspunde concret referior la ceea ce au de gând să finalizeze sau ce pași intenționează pe pachetele legislative foarte importante care sunt blocate de mai mult timp – reformarea sistemului de azil, Regulamentul Dublin, Directiva pentru returnarea cetățenilor din țări terțe, pachetul SICA, Directiva antiscriminare etc.
„Suntem determinați să facem progrese pe toate dosarele”, a declarat Carmen Dan, ministrul de Interne.
Pentru toate întrebările punctuale, cei doi miniștri au promis că vor răspunde în scris în perioada imediat următoare.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a folosit timpul alocat răspunsului la întrebările europarlamentarilor din Comisia LIBE pentru a-și justifica intențiile legislative la nivel național, în contextul în care mai mulți deputați europeni și-au exprimat îngrijorarea față de reformarea sistemului judiciar din România și de nou anunțata OUG privind reluarea proceselor judecate de completurile de cinci judecători.
Judith Sargentini, eurodeputat olandez, a explicat că președinția Consiliului UE înseamnă a conduce prin puterea exemplului, „dar, dumneavoastră subminați încrederea reciprocă și puneți în pericol cooperarea judiciară la nivelul UE„, iar Sophie in ‘t Veld (tot eurodeputat olandez) i-a cerut ministrului Toader să se angajeze că va respecta cuvând cu cuvânt recomandările Comisiei de la Veneția.
De asemenea, Helga Stevens s-a referit la măsurile coaliției de la București care subminează lupta anticorupție: „Acest stat ne îngrijorează cel mai tare din UE, fiind dată situația statului de drept, independența sistemului judiciar. Am studiat îndeaproape ce s-a întâmplat și vă cerem să nu luați nicio măsură care ar legaliza de fapt corupția. Am văzut cum s-a întâmplat asta până acum. Raportul recent MCV față de România a fost cel mai critic din toate timpurile. Cum răspundeti?”.
Oficialul român a răspuns susținând că recomandările Comisiei de la Veneția sunt respectate „prin raportare la exigențele constituționale” și a amintit singurele două puncte care au fost aplicate:
- recomandarea ca membri CSM să nu fie revocați pentru o simplă abatere disciplinară
- renunțarea la pensionarea magistraților după doar 20 de ani de activitate. Aceasta a fost o măsură introdusă de coaliție, fără a exista nicio evaluare a impactului, în Legea privind statutul magistraților. Dacă legea ar fi intrat în vigoare, peste 2.000 de magistrați din cei 7.500 s-ar fi putut pensiona, ceea ce ar fi creat un deficit serios în rândul magistraților, a explicat Tudorel Toader, în cadrul Comisiei LIBE.
Nu a amintit nimic despre celelalte recomandări, ignorate de București, precum renunțarea la modificarea codurilor penale și la încetarea imediată a procedurilor de înlocuire a șefilor de parchete.
În ceea ce privește OUG ce le va permite condamnaților definitiv de după 2014 să conteste sentințele, ministrul a amintit decizia CCR privind nelegalitatea completurilor de cinci judecători și pe cea referitoare la neconstituționalitatea protocolului din 2009 pentru colaborarea dintre Ministerul Public și SRI:
În nicio țară, instanța supremă nu constituie complete cu încălcarea legii. Din 2014 Instanța supremă nu a respectat prevederea imperativă.
CCR a spus că din 2014 procesele acestea au fost viciate. și atunci a mai existat încă o decizie prin care CCR a spus că este conflict prin faptul că procuroriii au încheiat protocoale și au oferit competențe altor autorități de a face urmărire penală.
Nu vrem ca prin acestă contestație în anulare cineva să scape de pedeapsă, dar nu îi poți spune românului că a fost judecat nelagal, dar rămâne în pușcărie.
Ministrul s-a referit și la Parchetul European (EPO), cel care va investiga fraudele cu fonduri europene, declarând că „în termenul imediat următor va fi desemnat procurorul șef european”. Președinția României nu are însă legătură cu această procedură.
Procurorul – șef va fi ales de un Comitet de selecție format din 12 foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri naționali ai Eurojust, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de nivel înalt și avocați. Acest comitet și-a început activitatea în octombrie 2018 și urmează să selecteze procuroru șef și procurorii europeni.
Laura Codruța Kovesi și-a depus candidatura, iar potrivit unor surse Europa Liberă, a trecut de prima selecție.
Tudorel Toader pregătește legislație pentru sancționarea demnitarilor care denigrează România
În plus, minsitrul Toader a sugerat că pregătește o reglementare pentru sancționarea demnitarilor care denigrează în străinătate România, un subiect despre care a mai vorbit și anul trecut:
S-a făcut o remarcă la care eu subscriu, mandatul pe care un demnitar, inidferent de nivelul lui, îl are, este de a promova valorile naționale și nicidecum de a denigra țara de origine.
Lucrez la un codex penal european, sunt țări cu stat de drept mai înalt decât România care sancționează denigrarea țării de către demnitarul țării.
