Ministrul Tudorel Toader a depus miercuri, la Parlament, proiectul a ceea ce el numește reforma sistemului judiciar.
Documentul nu conține cele mai importante și, totodată, controversate propuneri – numirea șefilor de parchete și prevederile referitoare la Inspecția Judiciară.
Reamintim că proiectul conține modificări pe trei legi importante:
- Legea 303/2004 privind statutul magistraților
- Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
- Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Inspecția Judiciară
În ceea ce privește IJ, organismul care-i verifică disciplinar pe procurori și judecători, putând propune inclusiv excluderea din magistratură a acestora, Tudorel Toader propunea inițial ca ea să fie subordonată ministrului Justiției.
Ulterior, după avizul negativ primit din partea CSM și protestul de amploare al magistraților care l-au acuzat că trece instituția sub control politic, Toader a venit cu o variantă de subordonare indirectă, prin intermediul Consiliului de management strategic, structură a cărei activitate este coordonată de către ministrul Justiției.
Au urmat alte critici, iar miercuri, în fața Comisiei speciale, el a anunțat că reglementările referitoare vor fi cuprinse într-un proiect separat care va viza exclusiv Inspecția Judiciară.
„Am propus ca, în termen de şase luni, Inspecţia Judiciară să fie reglementată ca instituţie autonomă independentă”, proiectul este în lucru, a declarat ministrul Justiţiei la Parlament.
Numirea procurorilor de rang înalt
În prima formă a proiectului, președintele României era scos din procedura de numire a procurorilor șefi, rolul cnetral urmând să-l joace ministrul Justiției. Se preciza un aviz al CSM, dar Consiliul nu putea respinge decât prima propunere a ministrului.
Magistrații au invocat recomandările MCV, din care s-ar ieși odată cu excluderea șefului statului din întreaga procedură, și ministrul a făcut un pas înapoi și a decis cererea avizului Comisiei de la Veneția.
Sesizarea Comisiei va fi făcută însă de Parlament, fiindcă proiectul a fost depus ca inițiativă parlamentară a coaliției.
„Avem cele 12 recomandări ale MCV. Prima recomandare spune că statul român trebuie să identifice un proces robust de numire a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneția. Sunt membru titular al Comisiei de la Veneția, știu ce presupune demersul de solicitare a unui aviz.
Găsiți în document și solicitarea de 14 pagini către Comisia de la Veneția. Conține soluția existentă, modele din Europa, modele din lume. Așteptăm răspunsul Comisiei de la Veneția, care poate să vină cel mai devreme în prima decadă a lunii decembrie, anul acesta”, a declarat ministrul Toader.
Există „riscul foarte previzibil”, a adăugat el, ca avizul Comisiei de la Veneția să fie emis în următoarea sesiune plenară, dacă agenda forului este încărcată, fapt care va duce la amânarea cu aproape trei luni a răspunsului.
Subiectul numirii procurorilor șefi va fi reluat după primirea avizului Comisiei de la Veneția.
Reglementare separată pentru abuzul și neglijența în serviciu
Abuzul în serviciu face obiectul discuțiilor Comisiei speciale pe capitolul modificării codurilor justiției, subiect ce s-a discutat miercuri, înainte de sosirea ministrului.
La acea parte a lucrărilor, din partea ministerului a participat secretarul de stat Mariana Moț, care a prezentat poziția instituției: ca abuzul în serviciu și neglijența în serviciu să facă obiectul unei reglementări separate.
„Cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, am mandatul din partea ministrului Justiţiei să transmit faptul că Ministerul Justiţiei intenţionează ca aceste două infracţiuni să facă obiectul unui act normativ separat. De aceea nu a formulat un punct de vedere”, a declarat secretarul de stat Mariana Moţ.
Nu se va cere avizul Comisiei de la Veneția pentru abuzul în serviciu
Întrebat de membrii opoziție dacă va cere avizul Comisiei de la Veneția pentru abuzul în serviciu, ministrul a spus că nu este nevoie. „Știm ce va spune Comisia (de la Veneția – n. red.) și avem o decizie a CCR”, a justificat el decizia.
Reamintim că CCR a hotărât că este obligatorie instituirea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu și a folosit ca argument Comisia de la Veneția.
Argumentul a fost spulberat chiar de forul internațional, în răspunsul oferit lui Liviu Avram, redactor șef adjunct la Adevărul. Comisia a explicat că “decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar“.
Parlamentarii PSD și ALDE nu numai că doresc un prag valoric de la care abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune, dar vor ca suma minimă să fie cât mai mare. În textul OUG 13, elaborat de Florin Iordache, acest plafon al prejudiciului, care transformă abuzul în infracțiune, era de 200.000 de lei, peste paguba de 108.000 lei calculată de DNA în Dosarul Bombonica. În acest caz de corupție, Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
Toader promite acum un prag rezonabil ce va ține cont și de directiva europeană privind fraudarea fondurilor europene Aceasta precizează un prag minim de 10.000 de euro, iar pentru cazurile cu prejudiciu de peste 100.000 de euro se recomandă ca fapta să fie considerată calificată.
„Cu privire la abuzul în serviciu din legislaţia noastră au survenit două decizii ale CCR. (…) Vă repet, căutăm pragul rezonabil pentru a face delimitarea dintre răspunderea contravenţională şi răspunderea penală”, a repetat minsitrul Tudorel Toader, fără a da amănunte.
