La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Date oficiale și la zi: 1,1 miliarde euro în 2018 ca fonduri structurale și de investiții intrate în România. Dacă avem noroc, absorbim jumătate din banii europeni

Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de… Mai mult

01.10.2018

Chestiunea

Vrem 6% pentru Educație, 6% pentru Sănătate și 2% pentru Cercetare? Atunci avem nevoie chiar acum de un PIB cu 80% mai mare. Cum stau fostele surate comuniste

Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.… Mai mult

30.09.2018

Trei variante prin care BNR vrea să tempereze creditarea

de Vladimir Ionescu , 18.1.2018

BNR va impune restricţii la creditele populaţiei pentru a anticipa eventuale riscuri de neplată. Acest lucru s-ar putea întâmpla în luna martie, dacă proiectul va fi aprobat de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

Am putea avea astfel parte de creşteri în ceea ce priveşte dobânzile şi avansul sau de o limitare a gradului de îndatorare . Este de fapt o formulă de a domoli inflaţia, de a reduce consumul si de a elimina riscuri.

Regulile despre care se vorbeşte de peste jumătate de an, prin care BNR vrea să tempereze creditarea, au cel puţin trei variante, potrivit Economica.net.

Prima este creşterea dobânzilor, care să scumpească împrumuturile. Însă e o pârghie cu mari riscuri. Pe de o parte îi va afecta şi pe cei care deja au credite şi care s-ar putea afla în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele. Însă banca centrală nu poate ridica nivelul dobânzilor prea sus pentru că aduce asupra ţării alte pericole. Nivelul lor trebuie coordonat cu cel al altor ţări din regiune. Dacă România oferă dobânzi prea atractive atunci va atrage capitaluri mari din afară, va aprecia leul până la niveluri nesustenabile, iar companiile româneşti vor fi puternic afectate.

Polonia chiar în această perioadă a ales să înăsprească cerinţele de capital pentru bănci în loc să crească dobânzile. Practic, impune băncilor să vină cu mai mulţi bani de acasă dacă vor să dea credite mai multe.

O altă variantă ar fi limitarea gradului de îndatorare la un anume procent din venitul net al solicitantului, adică undeva la 55% sau chiar mai jos. E un procent aplicat la un venit net calculat de bancă, din care sunt scăzute cheltuielile zilnic de consum, cheltuielile cu utilităţi sau asigurări.

O ultimă variantă ar fi majorarea avansului la credit, care va avea cele mai mari consecinţe asupra creditelor ipotecare.

Acum avansul la un credit clasic este de circa 15%. planul ar fi de a merge mai sus, la 20-25%. Bancherii sunt de părere că o astfel de măsură ar fi destul de dură şi ar avea efect doar asupra creditelor ipotecare şi ar lăsa neacoperite împrumuturile de nevoi personale, cele care au o dinamică mult mai acceperată şi presupun riscuri mai mari. În plus ar apărea distorsiuni în piaţa imobiliară pentru că există programul Prima Casă, unde e perceput un avans de doar 5%.

La final s-ar putea să iasă un mix de măsuri.

Conform unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR), valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna noiembrie 2017, se cifra la 5,46 miliarde de lei, în scădere cu 0,84% faţă de suma raportată în octombrie 2017. Restanţele la creditele în valută erau în scădere cu 9,47%, la 6,25 miliarde de lei (echivalent).

Totalul creditelor în lei atingea, în noiembrie, 145,89 miliarde de lei (cu 1,35% peste valoarea din luna precedentă), din care 62,32 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 79,5 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populaţie.

De asemenea, creditele în valută totalizau 92,484 miliarde echivalent lei în noiembrie 2017 (cu 0,09% mai mult faţă de octombrie 2017), din care 47,10 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 42,25 miliarde de lei credite luate de populaţie.

Bucureştenii aveau, la finele lunii noiembrie, credite în lei restante în sumă de 1,7 miliarde de lei şi în valută de 2,8 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 51,63 miliarde de lei, iar al celor în valută la 44,63 miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Un nou episod Dieselgate – poliția germană face percheziții la sediul Opel

Poliția germană a confirmat luni pentru DPA că efectuează percheziții la birourile producătorului de automobile Opel, într-un dosar de fraudă referitor la emisiile la motoare… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției a trimis la Cotroceni propunerea de numire a Adinei Florea la DNA

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a transmis luni președintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcția de procuror șef al DNA, ignorând avizul… Mai mult

Stiri

Curtea supremă anulează una dintre prevederile care au făcut posibilă aderarea la UE: Protestele spontane în fața clădirilor publice importante au fost interzise

Mariana Bechir

Adunările publice trebuie declarate în prealabil, atunci când urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor… Mai mult

Stiri

Corina Creţu: Mă doare să văd că neîmpliniri ale statelor membre sunt puse pe seama Bruxelles-ului

Iulian Soare

Corina Creţu susţine că are conştiinţa împăcată în legătură cu lucrurile pe care le-a făcut în mandatul de Comisar european. ”Mă doare să văd că… Mai mult

Stiri

România, ultima din UE la calitatea vieții și bunăstare socială – Indicele de Progres social 2018

Vladimir Ionescu

România ocupă locul 44 din 146 de țări, în urma tuturor celorlalte state membre, în Indicele de progres social 2018. Este un clasament ce măsoară calitatea… Mai mult

Stiri

Premierul Benjamin Netanyahu amână, a doua oară, vizita în România

Razvan Diaconu

Ambasada Israelului la Bucureşti a confirmat luni, într-un răspuns pentru Mediafax, că premierul Benjamin Netanyahu şi-a amânat vizita în România. Este pentru a doua oară… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri cere o politică pe termen lung privind exploatarea resurselor naturale ale României

Vladimir Ionescu

Asociația Oamenilor de Afaceri din România solicită Guvernului, Parlamentului și partidelor să contribuie la fundamentarea și realizarea unor politici economice favorabile mediului de afaceri, ca… Mai mult