”Trăiască importurile”: Consumul crește mult mai repede decât economia – abia a început anul excesului de cerere

de Marin Pana | 3.2.2016 .

hipermarketÎn anul 2015, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de anul 2014 ca serie brută cu 8,9%, potrivit datelor communicate de INS.

Această creștere este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât avansul PIB și semnifică dezvoltarea unei neconcordanțe majore între producția de bunuri și servicii și veniturile aflate la dispoziția populației.

Pe fondul unei conjuncturi speciale a numărului de zile lucrătoare şi de sezonalitate, ultima lună a anului a adus un spor de achiziții de 8,6% față de luna precedentă ( doar 0,6% dacă se face corecția cu zilele lucrătoare și sezonalitatea, dar ceea ce contează efectiv este volumul total al sumelor cheltuite, mai puțin tendința de a cheltui mai mulți bani zilnic).

Dar, cea mai bună imagine a evoluțiilor din comerț o oferă comparația între decembrie 2015 și decembrie 2014, interval în care s-a produs simultan atât creșteri consistente ale veniturilor salariale și ale pensiilor cât și generalizarea scăderii TVA la produsele alimentare.

Demn de menționat : deficitul din comerțul exterior pe segmentul de bunuri urcase deja, după primele 11 luni ale anului 2015, la 6,5 miliarde euro, fiind cu circa un miliard de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului 20114.

Chiar și în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2015, comparativ cu luna decembrie 2014 s-a înregistrat o creştere a vânzărilor cu 13%, urmare în principal a majorărilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+26,3%) dar şi la vânzările de produse nealimentare (+9,3%).

Pe fondul scăderii prețurilor la carburanți, cifra de afaceri consemnată în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 1,1%.

Evoluția cifrei de afaceri (CA) din comerț cumulată de la începutul anului față de aceeași perioadă a anului precedent (%) :

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

”Trăiască importurile”

Din evoluția pe parcursul anului trecut se poate observa că declicul apetitului pentru creșterea semnificativă a consumului, peste capacitatea indicată de creșterea economică, s-a produs la începutul primăverii, după care lucrurile par să fi scăpat de sub control odată cu reducerea taxării produselor alimentare.

Ar fi de reținut și faptul că, de fapt, comerțul constituie partea principală a serviciilor iar acestea contribuie la formarea PIB cam cu jumătate din total sau, altfel pusă problema, cam de două ori mai mult decât industria. Cu alte cuvinte, o parte semnificativă din creșterea economică a venit tocmai din creșterea apetitului pentru consum.

Tocmai de aceea, avansul economic dezbrăcat de excesul de cerere, adică partea sustenabilă și care se poate menține pe termen mediu și lung, ar arăta cu mult mai modest decât valorile afișate acum drept dovadă a unei gestiuni economice de excepție. Desigur, o creștere era necesară pentru că ponderea în PIB a remunerării muncii era relativ redusă și aveam deficit pe partea de PIB potențial.

Totuși, ritmul în care s-a mers și faptul că ”am sărit calul” în partea cealaltă spre finalul anului, ne va trimite inevitabil în exces de cerere pe parcursul lui 2016, va genera dezechilibre macroeconomice și tendințe inflașioniste greu de gestionat, cu atât mai mult cu cât anul electoral este abia la început. Început marcat de indexări inoportune ca mărime și acordări de beneficii sociale exact când se reducea și TVA –ul cu patru puncte procentuale la toate mărfurile.

Dacă am ajuns la un ritm de creștere de 13% a vânzărilor din comerț în luna decembrie 2015, înainte de aceste indexări, de scăderea TVA și de intrarea în perioada oficială de soldări la toate magazinele, ne putem închipui cum vor arăta în curând cifrele din comerț pentru primele luni ale acestui an. Întrebarea este numai unde se va stabiliza acest iureș de consum și cum va putea fi gestionată situația.

Chiar și cu un ritm de creștere economică de 4%, devine clar că absorbția mărfurilor suplimentar achiziționate cu banii în plus disponibili se va face predominant din import. Este greu de crezut că producția internă se va adapta atât de rapid la cererea sporită iar această evoluție se va vedea undeva în alți indicatori economici. Cei pe care de-abia îi aliniasem la cerințele Maastricht.

Publicat la data de 3.2.2016 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    6.2.2016, 10:23 pm

    Traiasca cresterea economica pe consum a guvernului Ponta, care va ferici Romania, pina la adinci batrineti…cu probleme grave de sanatate economica!Traiasca dezvoltarea economica, bazata pe cresterea taxelor si impozitelor, strategie stralucita de dezvoltare economica social – democrata, cuprinsa in principalul manual de dezvoltare industrial al stingii:CODUL FISCAL, care va realiza 250 de mii de locuri de munca, pina in 2012…
    El se alatura in mod stiintific si ideologic, proiectului comunist de tranzitie la saracie si inapoiere economica, lansat de inaintasul sau FDSN, dupa plenara din 25-27 iunie i992.Traiasca acel NU! spus privatizarii in 1992 care a distrus economia si industria romanesca, la care se alatura in mod fericit populismul si asediul antreprenorilor, prin taxo/impozitismul fostei guvernari a PSDemocrat!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română