Președintele Traian Băsescu a returnat Parlamentului, miercuri, două legi primite pentru promulgare – Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență și Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.
Fondurile europene
Șeful statului a înapoiat la Senat, pentru reexaminare, Legea privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, anunță un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Legea aproba modificările și completările aduse OUG privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, în scopul ”creşterii gradului de absorbţie al instrumentelor structurale alocate României în perioada 2007 – 2013”.
Președintele nu este de acord cu eliminarea termenului de 5 zile lucrătoare aplicabil Autorităţii de Management pentru efectuarea rambursării către beneficiar, deoarece ea este ”în contradicţie cu obiectivul de stimulare a absorbţiei fondurilor europene”, se spune în cererea de reexaminare.
De asemenea, mai adaugă Președinția, prin eliminarea termenului respectiv ”se deturnează astfel parţial scopul propus iniţial, acela de flexibilizare şi eficientizare a sistemului, având în vedere faptul că autoritatea de management nu mai este ţinută de niciun termen”.
Legea de prevenire și sancționare a spălării banilor
A doua lege returnată este cea referitoare la combaterea spălării de bani, deoarece ”atribuţia Oficiului de sesizare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este înlocuită cu atribuţia de simplă informare a autorităţilor judiciare”, ceea ce limitează capacitatea operaţională a Oficiului şi îi reduce rolul la unul pur formal.
”În forma iniţială, atunci când Oficiul constata existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, această autoritate avea obligaţia sesizării de îndată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar această instituţie avea obligaţia efectuării de cercetări cu privire la existenţa sau inexistenţa unor asemenea fapte grave. În legea transmisă spre promulgare, prin inserarea obligaţiei de informare (în loc de sesizare) a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu se mai creează obligaţia de cercetare a aspectelor cu care s-a făcut informarea, Parchetul putând decide dacă va da sau nu curs acestor cercetări”, se spune în cererea de reexaminare a legii.
Președintele nu este de acord nici cu eliminarea din plenul Oficiului a reprezentantului Asociaţiei Române a Băncilor. ”La momentul adoptării Legii nr. 656/2002, includerea unui reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor în plenul Oficiului a avut la bază dezvoltarea unor mecanisme adecvate şi eficiente în vederea coordonării luptei împotriva spălării banilor şi combaterii terorismului, activitate în care considerăm implicarea sistemului bancar ca necesară şi importantă. În acest sens, considerăm oportună reintroducerea în plenul Oficiului a reprezentantului Asociaţiei Române a Băncilor. Totodată, având în vedere necesitatea păstrării unui reprezentant Asociaţiei Române a Băncilor, alături de introducerea unui reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară, pentru păstrarea unui mecanism optim de luare a deciziilor în cadrul plenului Oficiului, ţinând, totodată, cont şi de atribuţiile Serviciului Român de Informaţii în acest domeniu, susţinem şi includerea unui reprezentant al acestui Serviciu în plenul Oficiului”.
