Chestiunea

Alarma care nu trezește pe nimeni: Cele mai mici venituri ca pondere în PIB. Consecinţele în economie, societate, viața de toate zilele

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB (30,5%), cu excepţia Irlandei (care a fost într-o… Mai mult

18.09.2018

Evenimentul

Lista. Lista proiectelor regionale prioritare și declarația Finală a Summitului Inițiativa celor Trei Mări

Preşedinţii şi reprezentanţii celor 12 state participante la Iniţiativa celor Trei Mări (I3M) și-au încheiat, marți, cele două zile de întâlniri și dezbateri și au… Mai mult

18.09.2018

Evenimentul

Summitul 3SI: Primele inițiative aprobate la București: Rețea a Camerelor de Comerț și Fond de Investiții

În prima zi a summit-ului Inițiativei celor Trei Mări (3SI) organizat la București, oficialii platformei Iniţiativa celor Trei Mări au semnat, lunni, în cadrul Forumului… Mai mult

17.09.2018

La obiect

Schimburile comerciale cu exteriorul au avut ca efect scăderea PIB cu 1,6%

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4% brut şi 4,2% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

17.09.2018

Totul împotriva banului public: Curtea de Conturi – mutilată și aruncată la picioarele Administrației. Comisia avertizează că va suspenda fondurile europene

de Mariana Bechir , 17.6.2018

Senatul, cu rol de cameră decizională în acest caz, urmează să discute în plen modificările aduse Legii 94/1992 privind funcționarea și organizarea Curții de Conturi.

Dacă senatorii vor păstra amendamentele aprobate de deputați, România riscă înghețarea tuturor plăților pentru proiectele cu fonduri europene derulate în actualul exercițiu bugetar.

În opinia Comisiei Europene, unele dintre modificările aprobate în camera inferioară nu corespund standardelor internaționale și afectează independența instituției.

În opinia inițiatorilor, însă, modificările au fost făcute tocmai pentru corelarea legii cu standardele internaționale de audit. Corelarea cu reglementările internaționale este pretextul invocat în Expunerea de motive a acestei intervenții legislative, dar și a altor proiecte aspru criticate de instituțiile europene. De exemplu, în cazul “reformării” legilor Justiției.

Intervențiile pe Legea 94/1992 au incontestabil potențialul de a afecta puternic independența Curții de Conturi în câteva sensuri:

  • extind atribuțiile președintelui (numit politic, de Parlament), în defavoarea conducerii colective, prin plenul Curții
  • permit ingerința altor instituții în activitatea Curții
  • creează portițe de scăpare pentru șefii de instituții publice ce au cheltuit ilegal bani publici

Pentru România, miza acestor modificări înseamnă peste 20 de miliarde de euro. Pentru PSD și ALDE, autorii amendamentelor periculoase, miza o reprezintă controlul politic al Curții de Conturi, astfel încât aleșii locali și șefii de instituții să nu răspundă pentru  cheltuirea ilegală sau inutilă a fondurilor publice (naționale și europene).

Proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind Curtea de Conturi a primit vot final în Camera Deputaţilor pe 25 aprilie şi a primit toate avizele din partea comisiilor din Senat implicate în procedură.

(Citiți și: ”Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii”)

Decizia se adună într-o singură mână: extinderea rolului președintelui, în defavoarea Plenului Curții de Conturi

Modificările propuse anulează efectiv conducerea colectivă a Curții de Conturi, atribuțiile cele mai importante fiind transferate de la plenul celor 18 consilieri de conturi (independenți), la președintele instituției (personaj politic, numit de Parlament).

În acest moment, președinte este Mihai Busuioc (foto), un social-democrat fidel lui Liviu Dragnea. Fost secretar general al Guvernului, după prealuarea puterii de către PSD – ALDE, el a fost pionul principal folosit de Liviu Dragnea în interiorul Palatului Victoria pentru a împiedica preluarea Executivului de către Sorin Grindeanu și Victor Ponta.

Mihai Busuioc a fost numit la Curtea de Conturi anul trecut, pentru un mandat de nouă ani.

Atribuții extinse pentru președinte:

  • “Structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de Plenul Curţii de Conturi”, precizează legea actuală. Amendamentul votat de deputați adaugă că aceste lucruri se vor face la propunerea președintelui CC.
  • Președintele CC este cel care va decide dacă sesizează procurorii în legătură cu neregulile constatate. Soarta primarilor, șefilor de instituții etc. care au cheltuit banii publici cu încălcarea legii va depinde exclusiv de voința unei persoane numite politic. În prezent, articolul 33 spune că sesizarea este făcută de conducătorul departamentului care a constatat “existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii”.
  • “Președintele aprobă atribuţiile departamentelor, ale compartimentelor din cadrul secretariatului general şi ale aparatului de lucru al Preşedintelui” se introduce la art. 60.
  • Se înființează o nouă structură în subordinea președintelui – “Aparatul de lucru al președintelui” (la articolul 8). Este o structură distinctă de secretariatul general și cabinetul președintelui și va verifica toate rapoartele înainte sa fie transmise.

Curtea de Conturi nu mai este autoritatea supremă pentru certificarea datelor din conturile de execuție verificate

Proiectul aprobat în Camera Deputaților a abrogat art. 31 din actuala lege, articol care acum prevede:

  • Curtea de Conturi certifică acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate.
  • Nicio altă autoritate nu se poate pronunța asupra datelor înscrise în conturile de execuție, decât provizoriu.

Aceasta înseamnă că CC este autoritatea decisivă în materia descărcării de gestiune – acordarea certificatului de conformitate pentru certificarea execuției conturilor la o autoritate publică.

(Citiți și: ”Curtea de Conturi constată nereguli în contabilitatea Fiscului”)

Prin abrogarea articolului, orice entitate se poate pronunța pe certificarea conturilor publice, Curtea de Conturi fiind obligată să accepte raportul auditorului plătit de unitatea auditată.

Măsuri pentru protejarea funcționarilor cu probleme penale

  • Se abrogă obligativativatea ca CC să solicite “suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate” (art. 45).
  • A fost modificat și art. 54, cel care impunea suspendarea din funcție a membrilor Curții de Conturi și auditorilor publici externi trimiși în judecată. Proiectul adoptat de deputații prevede suspendarea din funcție doar din momentul în care a fost pronunțată o condamnare în primă instanță.

Agenția de Achiziții Publice se controlează pe sine, iar constatările devin obligatorii pentru Curtea de Conturi

Potrivit unui amendament aprobat, Curtea de Conturi va fi obligată să-şi însuşească toate constatările făcute de Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, o instituție subordonată politic, aflată în subordinea Guvernului. “Punctele de vedere exprimate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice la solicitarea Curţii de Conturi sau cu ocazia emiterii propriilor acte de control sunt obligatorii”, precizează o modificare adusă articolului 29 din actuala lege.

Similar se precizează și în cazul Autorității de audit (din cadrul Curţii de Conturi: verifică modul în care sunt cheltuite fondurile europene de către instituții, administrații publice etc.).

Impunerea respectării constatărilor Agenției pentru Achiziții Publice (ANAP) este bizară, întrucât există un precedent similar care a dus la suspendarea plăților pentru proiecte europene în 2011.

(Citiți și: ”Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret”)

Fondurile au fost blocate atunci exact din cauza implicării ANAP (mai precis, a predecesoarei acesteia, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice) în activitatea Autorităților de Management, a faptului că la verificarea achiziţiilor se lua în calcul punctul de vedere al ANRMAP.

Comisia Europeană amenință cu înghețarea fondurilor europene în cazul afectării independenței Curții de Conturi 

Comisia Europeană le-a trimis președinților celor două camere parlamentare – Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu – o scrisoare în care-i avertizau că România riscă suspendarea tuturor plăților pe proiecte europene dacă Curtea de Conturi nu va mai fi independentă.

În scrisori, Comisia Europeană cere ca Parlamentul să renunţe la modificările propuse la Legea 94/1992, deoarece ar pune în pericol independenţa Autorităţii de Audit, informează G4Media.ro

Scrisorile oficiale de avertisment au fost semnate de reprezentanți din trei direcții generale: DG Regio, DG Competition și DG Mare (afaceri maritime și pescuit).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

State UE, China şi Rusia, acord pentru evitarea sancţiunilor impuse Iranului de SUA

Iulian Soare

State din cadrul Uniunii Europene au ajuns la un acord cu Rusia şi China pentru implementarea unui sistem special de plăţi care să faciliteze relaţiile… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, întâlniri la Bruxelles cu reprezentanți ai familiilor politice europene

Vladimir Ionescu

Guvernul României a anunțat marți că premierul Viorica Dăncilă se află pentru 2 zile la Bruxelles, într-o vizită de lucru în cadrul căreia va avea… Mai mult

Stiri

Legile Justiției intră în vigoare înaintea evaluării Comisiei de la Veneția – pleacă la promulgare ultima lege din pachet

Mariana Bechir

UPDATE: Corelarea cu observațiile Comisiei de la Veneția, după intrarea în vigoare a legilor Președintele Comisiei speciale pentru legile justiției, Florin Iordache, a anunțat că săptămâna… Mai mult

Stiri

Legea adunărilor publice trebuie modificată, cer și Carmen Dan și Speranța Cliseru

Razvan Diaconu

Audierile de marți din Comisia de apărare a Senatului s-au încheiat, anunță Digi24, cu o concluzie ad-hoc: este necesară actualizarea Legii 60/1991 privind organizarea şi… Mai mult

Stiri

Laurențiu Cazan, urmărit penal în Dosarul reprimării mitingului din 10 august – membru în Autoritatea de Ordine Publică București

Mariana Bechir

Maiorul Laurențiu Cazan, coordonatorul intervenției jandarmilor la protestul din 10 august, urmează să devină și membru în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică București. Un proiect… Mai mult

Stiri

Bătălia pentru offshore: Noua formă a Legii a intrat la Cameră și la o nouă amânare

Razvan Diaconu

Preşedintele Comisiei de industrii, Iulian Iancu (PSD), a anunţat marți în timpul dezbaterilor pe proiectul legii offshore că a hotărât, în urma discuţiei purtate cu… Mai mult

Stiri

O miză mare pentru Liviu Dragnea: Completele de 5 judecători nu se modifică anul acesta

Mariana Bechir

Cristina Tarcea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat marți că modificările privind componența completelor de cinci judecători de la instanța supremă… Mai mult