Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Totul împotriva banului public: Curtea de Conturi – mutilată și aruncată la picioarele Administrației. Comisia avertizează că va suspenda fondurile europene

de Mariana Bechir , 17.6.2018

Senatul, cu rol de cameră decizională în acest caz, urmează să discute în plen modificările aduse Legii 94/1992 privind funcționarea și organizarea Curții de Conturi.

Dacă senatorii vor păstra amendamentele aprobate de deputați, România riscă înghețarea tuturor plăților pentru proiectele cu fonduri europene derulate în actualul exercițiu bugetar.

În opinia Comisiei Europene, unele dintre modificările aprobate în camera inferioară nu corespund standardelor internaționale și afectează independența instituției.

În opinia inițiatorilor, însă, modificările au fost făcute tocmai pentru corelarea legii cu standardele internaționale de audit. Corelarea cu reglementările internaționale este pretextul invocat în Expunerea de motive a acestei intervenții legislative, dar și a altor proiecte aspru criticate de instituțiile europene. De exemplu, în cazul “reformării” legilor Justiției.

Intervențiile pe Legea 94/1992 au incontestabil potențialul de a afecta puternic independența Curții de Conturi în câteva sensuri:

  • extind atribuțiile președintelui (numit politic, de Parlament), în defavoarea conducerii colective, prin plenul Curții
  • permit ingerința altor instituții în activitatea Curții
  • creează portițe de scăpare pentru șefii de instituții publice ce au cheltuit ilegal bani publici

Pentru România, miza acestor modificări înseamnă peste 20 de miliarde de euro. Pentru PSD și ALDE, autorii amendamentelor periculoase, miza o reprezintă controlul politic al Curții de Conturi, astfel încât aleșii locali și șefii de instituții să nu răspundă pentru  cheltuirea ilegală sau inutilă a fondurilor publice (naționale și europene).

Proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind Curtea de Conturi a primit vot final în Camera Deputaţilor pe 25 aprilie şi a primit toate avizele din partea comisiilor din Senat implicate în procedură.

(Citiți și: ”Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii”)

Decizia se adună într-o singură mână: extinderea rolului președintelui, în defavoarea Plenului Curții de Conturi

Modificările propuse anulează efectiv conducerea colectivă a Curții de Conturi, atribuțiile cele mai importante fiind transferate de la plenul celor 18 consilieri de conturi (independenți), la președintele instituției (personaj politic, numit de Parlament).

În acest moment, președinte este Mihai Busuioc (foto), un social-democrat fidel lui Liviu Dragnea. Fost secretar general al Guvernului, după prealuarea puterii de către PSD – ALDE, el a fost pionul principal folosit de Liviu Dragnea în interiorul Palatului Victoria pentru a împiedica preluarea Executivului de către Sorin Grindeanu și Victor Ponta.

Mihai Busuioc a fost numit la Curtea de Conturi anul trecut, pentru un mandat de nouă ani.

Atribuții extinse pentru președinte:

  • “Structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de Plenul Curţii de Conturi”, precizează legea actuală. Amendamentul votat de deputați adaugă că aceste lucruri se vor face la propunerea președintelui CC.
  • Președintele CC este cel care va decide dacă sesizează procurorii în legătură cu neregulile constatate. Soarta primarilor, șefilor de instituții etc. care au cheltuit banii publici cu încălcarea legii va depinde exclusiv de voința unei persoane numite politic. În prezent, articolul 33 spune că sesizarea este făcută de conducătorul departamentului care a constatat “existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii”.
  • “Președintele aprobă atribuţiile departamentelor, ale compartimentelor din cadrul secretariatului general şi ale aparatului de lucru al Preşedintelui” se introduce la art. 60.
  • Se înființează o nouă structură în subordinea președintelui – “Aparatul de lucru al președintelui” (la articolul 8). Este o structură distinctă de secretariatul general și cabinetul președintelui și va verifica toate rapoartele înainte sa fie transmise.

Curtea de Conturi nu mai este autoritatea supremă pentru certificarea datelor din conturile de execuție verificate

Proiectul aprobat în Camera Deputaților a abrogat art. 31 din actuala lege, articol care acum prevede:

  • Curtea de Conturi certifică acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate.
  • Nicio altă autoritate nu se poate pronunța asupra datelor înscrise în conturile de execuție, decât provizoriu.

Aceasta înseamnă că CC este autoritatea decisivă în materia descărcării de gestiune – acordarea certificatului de conformitate pentru certificarea execuției conturilor la o autoritate publică.

(Citiți și: ”Curtea de Conturi constată nereguli în contabilitatea Fiscului”)

Prin abrogarea articolului, orice entitate se poate pronunța pe certificarea conturilor publice, Curtea de Conturi fiind obligată să accepte raportul auditorului plătit de unitatea auditată.

Măsuri pentru protejarea funcționarilor cu probleme penale

  • Se abrogă obligativativatea ca CC să solicite “suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate” (art. 45).
  • A fost modificat și art. 54, cel care impunea suspendarea din funcție a membrilor Curții de Conturi și auditorilor publici externi trimiși în judecată. Proiectul adoptat de deputații prevede suspendarea din funcție doar din momentul în care a fost pronunțată o condamnare în primă instanță.

Agenția de Achiziții Publice se controlează pe sine, iar constatările devin obligatorii pentru Curtea de Conturi

Potrivit unui amendament aprobat, Curtea de Conturi va fi obligată să-şi însuşească toate constatările făcute de Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, o instituție subordonată politic, aflată în subordinea Guvernului. “Punctele de vedere exprimate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice la solicitarea Curţii de Conturi sau cu ocazia emiterii propriilor acte de control sunt obligatorii”, precizează o modificare adusă articolului 29 din actuala lege.

Similar se precizează și în cazul Autorității de audit (din cadrul Curţii de Conturi: verifică modul în care sunt cheltuite fondurile europene de către instituții, administrații publice etc.).

Impunerea respectării constatărilor Agenției pentru Achiziții Publice (ANAP) este bizară, întrucât există un precedent similar care a dus la suspendarea plăților pentru proiecte europene în 2011.

(Citiți și: ”Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret”)

Fondurile au fost blocate atunci exact din cauza implicării ANAP (mai precis, a predecesoarei acesteia, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice) în activitatea Autorităților de Management, a faptului că la verificarea achiziţiilor se lua în calcul punctul de vedere al ANRMAP.

Comisia Europeană amenință cu înghețarea fondurilor europene în cazul afectării independenței Curții de Conturi 

Comisia Europeană le-a trimis președinților celor două camere parlamentare – Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu – o scrisoare în care-i avertizau că România riscă suspendarea tuturor plăților pe proiecte europene dacă Curtea de Conturi nu va mai fi independentă.

În scrisori, Comisia Europeană cere ca Parlamentul să renunţe la modificările propuse la Legea 94/1992, deoarece ar pune în pericol independenţa Autorităţii de Audit, informează G4Media.ro

Scrisorile oficiale de avertisment au fost semnate de reprezentanți din trei direcții generale: DG Regio, DG Competition și DG Mare (afaceri maritime și pescuit).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Impozitarea trecutului / Profiturile Romgaz și Transgaz scad – Statul le cere dividende tot mai mari din anii anteriori

Adrian N Ionescu

Statul cere dividende tot mai mari din rezerve și rezultatele reportate anterioare de Romgaz și Transgaz, chiar dacă profiturile lor pe primele 9 luni din… Mai mult

Europa

Dominic Raab, ministrul pentru Brexit, a demisionat. Exemplul său a fost urmat de alți 3 membri ai cabinetului

Iulian Soare

UPDATE. Din guvernul britanic și-au mai anunțat demisiile ministrul adjunct pentru Brexit, Suella Braverman, ministrul pentru muncă și pensii, Esther McVeym și ministrul adjunct pentru… Mai mult

Stiri

Un primar care participa la un curs pentru combaterea corupției a plecat acasă cu un aparat din hotelul în care a fost cazat

Vladimir Ionescu

Primarul comunei Mihăești, Constantin Bărzăgeanu (PNL), a fost filmat de camerele de supraveghere ale unui hotel din Băile Felix, în care era cazat, în timp… Mai mult

Stiri

Ford caută 1.700 de angajați pentru producția modelului SUV EcoSport

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Ford Craiova s-au întâlnit, miercuri, cu primarii din 30 de localităţi din judeţul Dolj pentru a stimula atragerea celor 1.700 de noi angajați necesari… Mai mult

Stiri

AmCham: Securitatea energetică a României poate fi periclitată de lipsa investițiilor în capacități de generare a energiei electrice

Razvan Diaconu

Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) urmărește cu atenție evoluția fluxurilor investiționale în economia românească, context în care atrage atenția asupra lipsei de… Mai mult

Stiri

Guvernul britanic a aprobat acordul Brexit – problemele și soluțiile acestora

Victor Bratu

Guvernul britanic a aprobat miercuri, după o şedinţă maraton, acordul pentru Brexit, acord care trasează condițiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Anunţul a fost… Mai mult

Stiri

Festivitatea tristeții: Primăria Sectorului 1 a vrut să premieze elevii de nota 10 la Bac, însă premianții sunt toți deja plecați din țară

Vladimir Ionescu

Primăria Sectorului 1 a organizat, miercuri, o ceremonie pentru premierea elevilor care au obținut media 10 la Evaluarea Națională și la examenul de Bacalaureat sau… Mai mult