Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Titlurile de stat, trecerea la euro și miza pentru populație

de Marin Pana 19.5.2015

randamenteÎn următoarele trei luni, vor ajunge la scadență trei emisiuni de obligațiuni de stat pe termen lung, emise pe zece ani la dobânzi de peste 7% pe an. ”Rostogolirea” lor la un nivel de randament semnificativ redus ar trebui să se constituie într-un semnal de confirmare a îndeplinirii de către România a unuia dintre criteriile de la Maastricht.

Reamintim că unul dintre cele cinci criterii de convergență nominală de la Maastricht impune un nivel de maxim două procente peste media randamentelor la obligațiunile de stat pe zece ani în cele trei state membre UE cu cea mai mică inflație armonizată ( excluderi din calcul ale unor state se pot aplica în condiții speciale, cu acces dificil la piețele financiare).

Finanțarea necesarului de bani al statului se face prin emiterea de certificate de trezorerie și prin obligațiuni de stat. Certificatele de trezorerie cu discount se folosesc pentru asigurarea finanțării pe perioade scurte, până la un an, și au rate de discount sub 2,5%/an, cu tendința de scădere sub 1,5%/an în ultima perioadă de timp, în linie cu reducerea dobânzii de politică monetară. Ca volum, se poziționează preponderent între 500 milioane lei și 1 miliard lei.

Ceea ce interesează mai mult din perspectiva eventualei decizii ferme de trecere la euro și ca posibilitate de plasament pe termen mediu și lung, inclusiv pentru populație, sunt obligațiunile de stat. Acestea sunt purtătoare de dobândă plătibilă anual sau semestrial deținătorului curent și reprezintă o alternativă interesantă de economisire pentru cinci, zece sau chiar 15 ani, mai ales că dobânzile aferente sunt scutite de impozit.

Chestiunea noilor emisiuni de hârtii de valoare de către stat prezintă importanță din perspectiva trecerii la euro. În prezent, doar trei emisiuni de obligațiuni de stat sunt denominate în euro (dintre care una singură scadentă în 2019), ceea ce pune problema cursului de schimb la care s-ar face conversia leu-euro și a câștigurilor sau pierderilor în plan financiar.

Cu valori însumate ale obligațiilor statului ajunse la scadența de plată ( inclusiv certificate de trezorerie) de ordinul a 3% din PIB în 2015 și 4,5% în 2016 din PIB plus dobânzile, dat fiind că obligațiunile se emit pe termen mediu și lung ar trebui stabilit clar dacă se va merge pe adoptarea euro în 2019. În funcție de care se poate adopta un mix optim între emisiunile denominate în lei și cele în euro.

Reamintim că moneda slovacă s-a apreciat considerabil înainte de trecerea acestei țări la euro. Un scenariu similar, ar presupune ca plățile ce ar trebui efectuate în lei ulterior adoptării euro să fie mai mari în temeni reali, dacă emisiunile de obligațiuni se vor face în lei. Moneda, volumul și scadențele acestor emisiuni ar trebui să fie în acord cu data de adoptare a euro, pentru optimizarea fluxurilor financiare.

În context, deschiderea mai largă a pieței titlurilor de stat către populație ar fi de natură să asigure un sprijin susținut pentru trecerea la euro, să reducă discrepanța dintre resurele pe termen scurt și plasamentele bancare pe termen lung și să reducă dependența statului de capitalurile străine plasate pe piața titlurilor de stat.

1

Click pentru mărire

În prezent, randamentele obținute de pe urma deținerii acestor hârtii de valoare apar ca foarte bune în raport cu dobânzile oferite în prezent de bănci. Totuși, dat fiind că prețul de cumpărare pe piața secundară diferă considerabil de cel inițial de achiziție, randamentul echivalent coboară chiar sub cel al depozitelor bancare. Ceea ce spune multe despre profiturile obținute de băncile participante pe această piață.

Băncile care lucrează cu statul român pe piața titlurilor

Fapt notabil, două bănci străine se află pe podiumul dealerilor primari de titluri de stat, întocmit pentru anul 2014. Acestea sunt ING și Citibank ( ambele prezente în România prin sucursale), între ele intercalându-se Raiffeisen Bank. Prima bancă din punct de vedere al ponderii activelor în sistemul bancar românesc, BCR, apare de-abia pe locul șapte. Cea de a doua, BRD, figurează pe locul patru în clasamentul menționat.

f”Evaluarea anuală a activității performanței dealerilor primari s-a realizat din perspectiva îndeplinirii obligațiilor asumate de fiecare instituție la momentul dobândirii calității de dealer primar, a performanțelor înregistrate în activitatea pe piața primară și secundară de titluri de stat, precum și din punct de vedere calitativ” se arată pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2015

Lăsați un comentariu