Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Titlurile de stat românești: de la încadrarea în Maastricht la oportunități

de Marin Pana 4.9.2014

Randamentul titlurilor de stat emise de România s-a îmbunătățit în prima jumătate a anului în curs de la 5,29% la 4,48%, ceea ce ne permite încadrarea lejeră în cel mai puțin cunoscut criteriu de la Maastricht, necesar pentru adoptarea euro. Ultima valoare de referință calculată oficial a fost de 6,2%  (aprilie 2014), corespunzătoare mediei valorilor de randament consemnate în Letonia, Irlanda și Portugalia plus două puncte procentuale.

Aceste state au fost cele mai bune în termeni de stabilitate a prețurilor, cu valori ale inflației anuale cuprinse între 0,1% și 0,3%. De notat că alte trei state, Grecia, Bulgaria și Cipru, care au marcat valori negative ale indicelui de inflație au fost excluse din coșul utilizat pentru calculul valorii de referință deoarece au fost considerate ca aflându-se în circumstanțe economice cu caracter excepțional ( acces incomplet la piețele de capital, beneficiare de programe de salvare în domeniul financiar etc.).

Evoluțiile din primul semestru al lui 2014 arată că România ( cu o reducere de 0,81%) s-a plasat la undeva apoape de media trendului general înregistrat în Uniunea Europeană. Practic, reducerea dobânzilor la împrumuturile luate de stat prin emiterea de obligațiuni a fost generată mai degrabă de antrenarea în curentul general decât de îmbunătățirea performanțele specifice țării.

Mai mult, percepția investitorilor internaționali a generat chiar o anumită majorare minimală a randamentelor în context regional, când a fost resimțită la finalul trimestrului unu alături de vecinele Bulgaria și Ungaria. De reținut că deși exclusă de la coșul de referință, Bulgaria se poate finanța la dobânzi mai mici decât noi iar Ungaria a coborât practic la același nivel.

În treacăt fie spus, Cehia a ajuns să fie percepută ca fiind mai puțin riscantă din punct de vedere al plasamentelor financiare decât Franța sau Marea Britanie, iar Slovacia, în pofida unui trend staționar, a rămas peste Italia sau Spania. De remarcat performanța Greciei care, în condiții dificile, a reușit să coboare sub plafonul de 6% menșinut de Cipru.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pentru România, partea mai puțin bună este că datele o plasează la coada regiunii. Costurile de împrumut, deși în scădere, rămân relativ ridicate față de alte state europene foste colege de bloc estic. Partea bună este că în acest mod, tocmai printr-o anumită subevaluare a situației macroeconomice în care ne aflăm, România devine atractivă pentru plasamentele făcute de capitalurile străine și nu numai.

Dacă se pleacă de la ipoteza plauzibilă a unei îmbunătățiri a situației economice și de materializare a tendinței de creștere economice peste așteptări ( estimată în primă instanță la +3,9% după primul trimestru), atunci ar fi un moment bun și pentru cetățenii români de a plasa fonduri pe termen lung, la randamente net superioare celor oferite de depozitele bancare.

Mai ales că cifrele de dobândă cu care se compară sunt afectate de impozitarea cu cota unică de 16%, ceea ce nu este cazul obligațiunilor emise de stat, exceptate de la plata impozitului pe venit. Ar fi o modalitate eficientă de a echilibra obligațiile asumate între creditorii interni și cei externi și de a reduce dependența de aceștia din urmă.

***

(Articolul face parte din proiectul cursdeguvernare.ro, ”Aderarea României la euro”)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.9.2014

Lăsați un comentariu